Guvernul tratează evaziunea cu ameninţări

Premierul Emil Boc a anunţat ieri că oficialii din subordinea Guvernului care nu acţionează pentru combaterea evaziunii fiscale vor pleca „fără somaţie“ acasă.

„Cine nu aplică programul Guvernului pleacă. Putem să avem toată voinţa politică din lume de a diminua evaziunea fiscală, dacă dincolo de ministerele pe care le conduceţi  nu se întâmplă nimic în teren", le-a spus Boc miniştrilor din comitetul interministerial pentru combaterea evaziunii fiscale.

Mai citiţi şi:

Zeci de mii de ţigări de contrabandă, confiscate de poliţişti

Costul unui dosar economic: 39.500 de euro

La reuniunea de ieri au participat ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, cel al Finanţelor, Sebastian Vlădescu, dar şi reprezentanţi ai  Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Cei vizaţi de ameninţările lui Boc ar trebui să fie atât miniştrii responsabili de acest domeniu, cât şi reprezentanţii ANAF, dar analiştii economici consideră că declaraţiile premierului nu vor avea un rezultat concret. „Este mai mult un exerciţiu de imagine, pentru că aceste măsuri nu depind numai de miniştri", a afirmat analistul Ilie Şerbănescu.

Patronatele pun condiţii

Un proiect legislativ pentru combaterea evaziunii fiscale ar putea intra miercuri în dezbaterea Guvernului, într-o primă lectură. Măsurile de diminuare a evaziunii fiscale sunt cuprinse şi în acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Şi reprezentanţii patronatelor condiţionează avizarea scrisorii de intenţie către FMI cu aprobarea unei legislaţii împotriva evaziunii fiscale.

Alianţa Confederaţiilor Patronale (ACPR) va aviza favorabil scrisoarea către FMI în Consiliul Economic şi Social, doar dacă Guvernul va accepta un set de măsuri, printre care şi elaborarea până la 1 iunie a unei legislaţii pentru controlul evaziunii fiscale, a anunţat ieri Dan Matei Agathon, purtătorul de cuvânt al ACPR.

Alte condiţii formulate de patronate sunt neimpozitarea pensiilor sub 1.000 de lei, externalizarea serviciilor precum cele ale Casei Naţionale pentru Asigurări de Sănătate sau Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, dar şi restructurarea societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat.

Membrii Consiliului Economic şi Social (CES) se vor întâlni mâine pentru a aviza scrisoarea de intenţie către FMI. CES are 45 de membri, din care 15 de la sindicate, 15 din partea patronatelor şi 15 de la Guvern. Avizul favorabil necesită acordul a trei pătrimi din voturile celor prezenţi.

Tănăsescu: măsuri în şase săptămâni

Guvernul are la dispoziţie maximum şase săptămâni pentru aplicarea măsurilor convenite cu FMI, a declarat, într-un interviu la Pro TV, reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu. El susţine că, în cazul în care Executivul nu va reuşi să diminueze cheltuielile, Guvernul ar putea fi nevoit să ia decizia majorării taxelor - TVA, cotă unică.

Consiliile de Administraţie, fără secretari de stat

Secretarii de stat şi membrii cabinetelor acestora nu vor mai putea face parte din Consiliile de Administraţie sau din Adunările Generale ale Acţionarilor din cadrul societăţilor de stat. Ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, a semnat vineri un ordin în acest sens, care va intra în vigoare mâine.

Indemnizaţiile primite de secretarii de stat de pe urma acestor activităţi au fost în ultima vreme un subiect controversat, mai ales că unii dintre ei făceau parte din mai multe Consilii de Administraţie. Spre exemplu, în 2009, secretarul de stat de la Finanţe Graţiela Iordache a făcut parte din şapte Consilii de Administraţie, câştigând peste 10.000 de euro pe lună.

Şi secretarul de stat din Ministerul Economiei Constantin Stafie a câştigat  anul trecut peste 59.000 de euro, ca membru în Consilii de Administraţie şi ca vicepreşedinte în Consiliul Interministerial de Finanţare, Garantare şi Asigurare la Eximbank. Alţi demnitari cu venituri mari din astfel de activităţi sunt Bogdan Drăgoi de la Fiananţe şi Ion Sterian de la Ministerul Dezvoltării.