Gabriel Sandu, Claudiu Florică, Dinu Pescariu şi Călin Tatomir au fost trimişi în judecată în dosarul „Microsoft III”

Fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, fostul director general Microsoft România, Călin Tatomir şi afaceriştii Dinu pescariu şi Claudiu Florică, au fost trimişi în judecată în dosarul „Microsoft III”. Prejudiciul în acest caz ar fi de 51 de milioane de euro.

Potrivit unui comunicat al DNA, Sandu,  aflat în executarea unei pedepse privative de libertateeste acuzat de abuz în serviciu, Tatomir de complicitate la abuz în serviciu şi spălare a banilor, iar Florică şi Pescariu de instigare la abuz în serviciu şi spălare a banilor.

Procurorii arată că în condiţiile în care, în luna aprilie 2009 expira contractul comercial privind închirierea de licenţe Microsoft nr. 0115RO/15.04.2004, Gabriel Sandu, în calitate de ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi la instigarea lui Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, ar fi depus diligenţele necesare pentru încheierea unui nou contract de închiriere software. Acest lucru nu se putea realiza decât prin organizarea unei licitaţii publice în condiţiile OUG 34/2006 privind achiziţiile publice.

„În acest context, inculpaţii Pescariu Dinu Mihail şi Florică Claudiu Ionuţ, în calitate de reprezentanţi în fapt/drept ai societăţii D.Con.Net AG, pentru a fi favorizaţi în câştigarea licitaţiei publice, prin intermediul unui om de afaceri, au luat legătura cu ministrul de la acea vreme, Sandu Gabriel, căruia i-au şi plătit în acest scop suma de 2.196.035 euro (pentru aceste fapte, prin Sentinţa nr. 258/24.03.2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală, în dosarul nr. 1191/1/2015, au fost condamnaţi Cocoş Dorin şi Sandu Gabriel pentru trafic de influenţă)”, acuză DNA.

Înţelegerea Florică-Pescariu

În urma înţelegerii avute de Pescariu şi Florică cu ministrul Sandu acesta din urmă ar fi aprobat documentaţia de atribuire aferentă procedurii de licitaţie deschisă, iniţiată pentru „Achiziţionarea dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opţiune de cumpărare". „Documentaţia care a stat la baza licitaţiei (referat de necesitate şi caiet de sarcini) conţinea condiţii restrictive nejustificate de participare la licitaţia organizată de către MCSI, fiind favorizată în acest mod D.Con-Net AG, în calitate de lider al unei asocieri din pare făcea parte şi firma Dim Soft SRL”, se arată în rechizitoriul DNA.

De asemenea, prin răspunsurile la solicitările de clarificări formulate în cadrul procedurii de licitaţie, Sandu ar fi menţinut condiţiile restrictive prin care să fie favorizată D.Con-Net AG.

Astfel, s-ar fi impus condiţii conform cărora participante la licitaţie puteau să fie doar firme care avuseseră încheiate contracte de un anumit tip şi peste o anumită valoare şi care să fi fost executate în România, în ultimii trei ani. „Condiţiile respective erau îndeplinite de o singură societate din lume, respectiv Dim Soft SRL”, arată sursa citată.

În vederea stabilirii condiţiilor restrictive de participare la licitaţie prin care să fie favorizată asocierea D.Con-Net AG din care făcea parte firma Dim Soft SRL, Florică ar fi avut mai multe întâlniri cu Sandu pentru a-i transmite acele condiţii restrictive care să fie inserate în caietul de sarcini.

La favorizarea D.Con-Net AG în câştigarea licitaţiei, s-ar fi implicat şi Tatomir, prin cooptarea firmei SC Dim Soft SRL în cadrul asociaţiei de firme care urma să participe şi să câştige licitaţia publică.„ Acesta a contribuit şi la stabilirea acelor condiţii restrictive pe care să le îndeplinească doar firma cooptată de el în cadrul asocierii”, se mai arată în rechizitoriul DNA.

În ce consta sprijinul lui Tatomir

Sprijinul acordat de către Tatomir  firmei D.Con-Net AG, lider al asocierii, ar fi rezultat şi din faptul că acesta a refuzat să transmită către un alt potenţial participant la licitaţie, o scrisoare de confirmare din partea producătorului privind acordul acestuia pentru livrarea orelor de consultanţă şi suport (aceasta fiind una dintre cerinţele restrictive impuse în documentaţia de atribuire).

„În urma câştigării licitaţiei publice, a fost încheiat contractul de furnizare de produse nr. 35/09.09.2009 dintre MCSI şi consorţiul D.Con-Net AG, în calitate de lider al asocierii. Din asociere făcea parte şi Dim Soft S.R.L. Valoarea totală a contractului reprezentând suma ce trebuia plătită de minister era de 90.182.344,76 euro. Prejudiciul reţinut este în sumă de 51.396.344,76 euro şi reprezintă diferenţa dintre suma plătită de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (90.182.344,76 euro) şi suma care a fost facturată de către furnizorul de licenţe către S.C. Dim Soft S.R.L. (38.786.000 euro). Totodată, a fost creat în acelaşi cuantum un folos necuvenit în favoarea D.Con-Net AG”, arată DNA.

În perioada septembrie – octombrie 2009, din folosul patrimonial obţinut de către D.Con-Net AG ca urmare a câştigării licitaţiei publice (în sumă totală de 51.396.344,76 euro), ar fi fost plătite către Microsoft România S.R.L. orele de consultanţă şi suport subcontractate către această societate.

În continuare, din dispoziţia lui Tatomir,, Microsoft România S.R.L. ar fi subcontractat în mod fictiv cea mai mare parte a orelor de consultanţă şi suport către societăţile controlate de acesta şi Florică, „scopul subcontractării fiind acela de a ascunde originea ilicită a sumei de 11.930.096,98 lei, reprezentând o parte din folosul patrimonial necuvenit obţinut din infracţiunea de abuz în serviciu de către D.Con-Net AG”.
„Din totalul sumei de 11.930.096,98 lei, disimulată în maniera de mai sus, suma de 4.109.224,57 lei, a fost însuşită de inculpatul Tatomir Călin, iar diferenţa de 7.820.872,41 lei, a fost însuşită de inculpatul Florică Claudiu Ionuţ, ambele persoane cunoscând faptul că banii respectivi reprezentau o parte din folosul patrimonial necuvenit obţinut din infracţiunea de abuz în serviciu de către D.Con-Net AG, în urma câştigării licitaţiei publice”, arată DNA. 

Cum ar fi fost „albiţi” banii

În aceeaşi perioadă, în scopul de a ascunde originea ilicită a sumei de 18.153.058 euro, reprezentând o parte din folosul patrimonial obţinut în aceeaşi manieră, Florică şi Pescariu ar fi dispus transferarea respectivei sume din contul D.Con-Net AG, „societate controlată de cei doi inculpaţi, în contul unei societăţi offshore, înfiinţată şi controlată de acesta din urmă”.
Pentru a crea aparenţa de legalitate a transferului respectiv a fost încheiat în mod fictiv un contract de suport tehnic şi help-desk, în valoare de 18.153.058 euro, între D.Con-Net AG, în calitate de client, şi firma respectivă, în calitate de consultant, prin care consultantul era dispus să presteze servicii IT şi suport tehnic în conformitate cu prevederile contractului nr.35/09.09.2009 semnat de D.Con-Net AG cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţiale.

Ulterior, în perioada octombrie 2009 - februarie 2010, Pescariu ar fi transferat într-un cont personal deschis la o bancă elveţiană suma de 9.620.000 euro, deşi ar fi cunoscut faptul că aceasta reprezenta o parte din folosul patrimonial necuvenit obţinut din infracţiunea de abuz în serviciu de către D.Con-Net AG, în maniera de mai sus.

Sechestrul asigurator

În cauză s-a dispus măsura asigurătorie a sechestrului asupra unor bani aflaţi în conturi bancare, bunuri şi părţi sociale, ce aparţin inculpaţilor.

Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.  Faţă de alte două persoane, implicate în dosar, Stănescu Ion Adrian şi Săvulescu Andrei, procurorii anticorupţie au dispus soluţia clasării.