EXCLUSIV Clămparu şi-a organizat reţeaua pe structura Camorrei: „Noi nu mai putem trăi cu 500 de euro pe lună! Să faci o combinaţie să iasă bani”

0
0

Conform unei discuţii telefonice, interceptate de SRI, la solicitarea procurorilor DIICOT, Clămparu era obişnuit să trăiască în lux.  El îi spunea unui „locotenent” de-al său să-şi pună capul la contribuţie pentru a face rost de bani.

Ioan Clămparu: Dar vreau să faci şi tu ceva, să faci o combinaţie de unde să mănânci…să-ţi vină bani…pentru că m-am învăţat…pentru că ne-am învăţat să ne vină….normal am riscat…la tratamente, altfel…Am învăţat tată, noi nu mai putem trăi cu 500 de euro pe lună! Noi ne-am învăţat…de-aia îţi spun , noi ne-am învăţat…de aia să faci o combinaţie să iasă bani, să iasă ceva, dacă vrei să luăm şi căminele de la Iaşi, e şi pepinieră…e şi aia…(…) Şi hai să facem ceva …de unde să ne vină bani curaţi…să cutare…firma aia de transport din Italia vreau s-o închid să-mi iau vreo 70.000 de euro de acolo:::şi hai să facem ceva dacă vrei să faci…că o baţi în cap…

Citiţi mâine mai multe detalii cutremurătoaredespre gruparea condusă de Ioan Clămparu pe Adevărul.ro

A absolvit „facultatea” de la Aiud

Ioan Clămparu, capturat astăzi în Madrid, condamnat în lipsă la 13 ani de închisoare pentru trafic de persoane, s-a iniţiat în crima organizată în penitneciarul din Aiud. El a fost eliberat din Aiud în anul 1999, unde  a executat zece din cei 15 ani de pedeapsă pentru omor.

În puşcărie, Clămparu i-a cunoscut pe principalii săi locoteneţi, Tiberiu Matenciuc şi Nicolae Olteanu, dar şi alţi memri ai reţelei sale.  După eliberarea din penitenciar aceştia şi-au creat relaţii de afinitate, în cele mai multe cazuri Ioan Clămparu fiind cel care le boteza copiii celorlalţi ori îi cununa religios, acesta fiind şi motivul pentru care era poreclit printre altele „Naşul”.

Monitorizat de procurorii DIICOT


Procurorii DIICOT, în baza unor rapoarte a servicilor secrete, au monitorizat activitatea clanului şi au stabilit că pe relaţia România – Spania acţionează, încă din anul 2001, o reţea de trafic internaţional de persoane cu ramificaţii în mai multe judeţe din ţară. Grupul infracţional organizat s-a constituit începând cu anul 2001 din cetăţeni români ce acţionau în mai multe judeţe ale ţării, în principal existând trei zone mari: Sibiu, Neamţ şi Prahova.


Fetele sărace erau trimise la prostituat


Membrii grupului infracţional racolau tinere din aproape toate  zonele ţării, tinere care proveneau din familii fără minime posibilităţi materiale şi în care existau neînţelegeri între membrii acestora, prin false promisiuni în ceea ce priveşte locuri de muncă bine retribuite în Spania ca dansatoare, menajere, ospătăriţe, dame de companie sau în agricultură, promiţându-le sume impresionante şi arătându-se dispuşi să le obţină toate documentele de călătorie inclusiv paşaportul, oferindu-se să plătească şi cheltuielile de drum până în Spania.

Tinerele erau induse în eroare cu privire la munca ce urmau să o desfăşoare în străinătate, astfel încât acceptau să plece pe cheltuiala racolatorilor sub promisiunea că vor restitui acei bani din primul salariu.  La destinaţie însă, după ce erau preluate şi cazate în apartamente închiriate de către traficanţi,  tinerelor respective li se spunea adevăratul motiv pentru care fuseseră aduse din România şi li se explica că nu au altă alternativă decât să practice prostituţia în folosul  traficantului.

Casa de Campo, reşedinţa mafiotului român

Locul în care acţionau membrii reţelei pe piaţa prostituţiei din Spania era un parc din Madrid, numit CASA DE CAMPO, în fapt o zonă împădurită extinsă, brăzdată de alei circulabile cu autoturismele şi parcări dotate cu bănci. Casa de Campo era principala zonă de acţiune a reţelei condusă de IOAN CLĂMPARU şi, în fiecare noapte, în această zonă practicau prostituţia aproximativ 120 - 150 de tinere din România, toate fiind supravegheate îndeaproape de proxeneţi români membri ai acestei reţele, care patrulau în autoturisme închiriate pe aleile respective.


Regulile lui Clămparu

Fetele aveau fiecare câte un telefon celular în majoritate fără credit pe care erau apelate de către proxeneţi şi interpelate în legătură cu sumele pe care le-au obţinut din prostituţie dându-li-se şi indicaţii cu privire la modul în care să abordeze cât mai mulţi clienţi . În cadrul acestei reţele existau reguli stricte stabilite de liderul IOAN CLĂMPARU pe care fiecare tânără era obligată să le respecte îndeaproape şi anume:
- erau obligate să accepte doar clienţi de naţionalitate spaniolă, în nici un caz români, bulgari, albanezi, marocani, etc. ;
- erau obligate să stea într-un anumit loc stabilit de proxenet cu acordul liderului sus-menţionat, denumit „POST” ;
- li se interzicea să discute una cu alta să-şi spună numele adevărat ori să-şi povestească viaţa anterioară ;
- toţi banii obţinuţi trebuiau predaţi integral dimineaţa proxenetului anume desemnat, iar la rândul lor fiecare din proxeneţii respectivi plătea câte o cotă parte liderului IOAN CLĂMPARU.
- în cazul în care fetele erau reţinute de organele de poliţie spaniole,  trebuiau să declare că nu cunosc limba spaniolă, că nu au proxenet şi erau instruite să nu semneze nici o declaraţie până când un avocat angajat de membri reţelei nu se prezenta  în vederea apărării lor.



Întâlniri inspirate din filmele cu mafioţi

De altfel, inculpatul IOAN CLĂMPARU organiza periodic şedinţe cu toţii proxeneţii care acţionau în CASA DE CAMPO, stabilind reguli ca cele sus-menţionate, impunând noi membri sau excluzând alţii deja existenţi, colectând banii rezultaţi din practicarea prostituţiei tinerelor românce şi dirijând în fapt întreaga activitate desfăşurată de grupul infracţional organizat.

Adjunctul lui Clămparu: Dan Mihăilă

De altfel,  reţeaua pe care   inculpatul IOAN CLĂMPARU a iniţiat-o avea ca model modul de acţiune , regulile şi pedepsele utilizate în cadrul CAMOREI italiene, prima  ţară în care acesta a plecat după eliberarea din penitenciar fiind de altfel Italia. În lipsa liderului, atribuţiile acestuia erau preluate de inculpatul MIHĂILĂ DAN zis „MOTANUL”, cel mai apropiat dintre locotenenţii inculpatului IOAN CLĂMPARU.

Locoteneţii, împărţiţi pe zone geografice

Pe zone geografice în România existau următorii lideri ai reţelei de trafic de persoane şi proxenetism: în zona Sibiu inculpatul POP CONSTANTIN OVIDIU care avea o legătură de afinitate cu inculpatul IOAN CLĂMPARU (acesta fiind naşul de botez al fiului inculpatului POP CONSTANTIN OVIDIU ); în zona Prahova inculpatul BÎRSAN NICOLAI, zis „ NICU”,  iar în zona Neamţ  inculpaţii MIHĂILĂ DAN,  zis MOTANU şi POPEANU CORNEL, zis „MUTU”.

Soldaţii grupării Clămparu

Toţi aceşti inculpaţi erau ajutaţi la rândul lor de oameni de încredere după cum urmează : inculpatul POP CONSTANTIN OVIDIU acţiona împreună cu inculpaţii MATENCIUC TIBERIU COZMIN şi DINU CONSTANTIN LUCIAN atât în România cât şi în Spania, precum şi de inculpaţii BORTMES IOHANN FRIEDERIK zis „SASU”, OLTEAN NICOLAE zic „JOCKERUL”, GABURA GELU CONSTANTIN, la care au aderat şi inculpaţii ŞAMU VILMOŞ , toate aceste persoane împreună cu alte persoane rămase încă neidentificate ocupându-se de racolare, transport până în Spania şi exploatare pe piaţa prostituţiei a victimelor respective.

Inculpatul BÎRSAN NICOLAI acţiona în strânsă legătură cu inculpatul STANCIU MARIAN zis „MARIUS” şi cu inculpatul CIUFU BOGDAN VALENTIN, ocupându-se cu recrutarea, cazarea şi transportul victimelor la destinaţie unde de asemenea se ocupau cu exploatarea acestora pe piaţa prostituţiei însuşindu-şi veniturile obţinute.

Inculpatul POPEANU CORNEL, zis „MUTU”, acţiona atât  împreună cu BÎRSAN NICOLAI în sensul că, aderând la grupul infracţional organizat, îi recruta acestuia tinere în vederea traficării în Spania în barul „LUCKY’S” din Roman, judeţul Neamţ, cât şi independent pe relaţia Italia, unde avea alt grup infracţional pe care îl coordona şi a cărui activitate infracţională va face obiectul unui dosar separat, ce se va forma în urma disjungerii din prezenta cauză.

Veniturile transferate în România prin sistem bancar

Toate veniturile obţinute din practicarea prostituţiei de către victime erau încasate de traficanţi care le transferau în România prin intermediul sistemelor bancare WESTERN UNION şi MONEY GRAM ori prin intermediul unor curieri în general şoferi ai  microbuzelor şi autocarelor care efectuau curse de transport internaţional în Spania. O dată ajunşi în România banii erau utilizaţi pentru racolarea altor victime  precum şi   pentru achiziţionarea de imobile, autoturisme de lux, aparatură electronică, bijuterii sau investiţi în diverse alte afaceri aparent legale, în scopul ascunderii provenienţei reale a banilor utilizându-se persoane interpuse de regulă prieteni sau membri de familie ai traficanţilor.

Află mâine, pe adevarul.ro, noi informaţii despre Ioan Clămparu!

Evenimente


Ultimele știri
Cele mai citite