EVALUARE NAŢIONALĂ 2014 Subiecte cu capcane în prima zi de Capacitate
0Subiectele la proba de la română de luni au fost mai grele decât anul trecut, şi la gramatică, şi la literatură, iar compunerile au depăşit nivelul de maturitate al unui elev de clasa a VIII-a, susţin profesorii, care se aşteaptă la note mai mici.
Peste 166.000 de elevi au susţinut ieri proba la limba română de la Evaluarea Naţională, care va continua marţi cu examenul la limba maternă, iar miercuri cu proba la matematică.
Profesorii spun că subiectele au fost mai dificile decât anul trecut şi cel puţin ultimul subiect, ce a presupus redactarea unei compuneri plecând de la o întâmplare petrecută la o întâlnire organizată de şcoală cu un scriitor contemporan, le-ar fi putut pune probleme candidaţilor. Au fost şi cerinţe gramaticale dificile şi cu nuanţe, generând şi o notă în baremul de corectare publicat de Ministerul Educaţiei. Ca atare, dascălii se aşteaptă la medii mai mici la admiterea la liceu de anul acesta. În schimb, mulţi dintre elevii care au ieşit din examen păreau relaxaţi.
Sinonime, rolul virgulei şi genul epic
Candidaţii au primit la primul subiect poezia „Rânduri pentru Anul Nou“, de Ion Minulescu, pe baza căreia au avut de rezolvat cinci cerinţe şi o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să-şi prezinte opinia despre semnificaţia mesajului poeziei. În cerinţe au avut de notat sinonime ale unor cuvinte din text, de explicat rolul virgulei într-o secvenţă din text, de precizat măsura primelor două versuri, de menţionat două trăsături ale genului epic şi de prezentat, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia titlului poeziei.
„Gradul de dificultate a fost un pic mai mare, în special la prima compunere. De altfel, şi subiectul în sine a fost mai greu în comparaţie cu subiectul de anul trecut de la literatură, dar şi faţă de cel de la simulare. Sunt însă cerinţe care pot fi rezolvate dacă ai învăţat tot anul, nu sunt inabordabile“, a explicat profesoara de română Mihaela Apetrei.
„Poezia mi se pare destul de simplă, deci nu cred că le-a fost greu să identifice semnificaţia primelor două versuri. Cerinţa legată de explicarea titlului nu le poate pune probleme. Iar în compunerea de 150-250 de cuvinte, opinia despre mesajul poeziei, ar fi trebuit să precizeze şi modurile de expunere principale şi trăsăturile modurilor de expunere respective“, spune şi profesoara Ecaterina Stanca, de la Liceul Teoretic Naţional, fostă profesoară la Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Capitală.
Text publicistic din „Adevărul“
La al doilea subiect, candidaţii au primit un text publicistic apărut în adevarul.ro, „Empatia, o abilitate dobândită prin lectură“, semnat de Corina Zorzor. Pe baza textului, elevii au avut de rezolvat şase cerinţe.
Primele erau doar de atenţie, apoi li se cerea să precizeze funcţia sintactică a unor cuvinte subliniate, să transcrie două propoziţii subordonate diferite dintr-o frază, să precizeze felul lor şi să scrie o frază din două propoziţii subordonate predicative. La acest subiect, cerinţa implica o nuanţă şi cunoştinţe din afara programei, ceea ce a dus la modificări în barem, susţin dascălii.
„În barem, au acceptat o condiţională, deşi ea nu este inclusă în programa pentru Evaluarea Naţională, pentru că în text era o circumstanţială de timp cu o nuanţă de condiţională şi probabil sunt elevi care au trecut-o drept condiţională şi care altfel ar fi pierdut din puncte”, a explicat profesoara Mihaela Apetrei.
La ultimul subiect, despre care profesorii spun că le-ar fi ridicat cele mai mari probleme elevilor, au avut de redactat, în 80-150 de cuvinte, o scurtă naraţiune în care să prezinte o întâmplare petrecută la o întâlnire organizată de şcoală cu un scriitor contemporan. Un elev a scris că la întâlnirea imaginară a participat Marin Sorescu, care a murit în 1996, apropos de cunoştinţele solicitate unor elevi de 14-15 ani.
„Ultima compunere are o temă mai matură decât compunerea de anul trecut“, mai arată profesoara Apetrei. Mai mult, profesoara Ecaterina Stanca nu crede că la asemenea subiecte elevii au mai avut timp să-şi recitească lucrarea.
„Sunt două compuneri şi 11 cerinţe de gramatică. La Bacalaureat, cei mari au cerinţe mai puţine la literatură, după aceea au textul argumentativ şi eseul de două-trei pagini, dar au trei ore, pe când elevii care dau Evaluarea Naţională au două ore la dispoziţie“, spune profesoara.
Compunerea despre o întâlnire cu un scriitor contemporan era mai degrabă pentru liceeni decât pentru elevi de clasa a VIII-a. Ecaterina Stanca, profesoară
Schimbări la admiterea la liceu
Subiectele mai dificile de la Capacitate de anul acesta ar putea determina scăderea mediilor finale şi o ierarhie mai clară a elevilor, cel puţin la liceele bune. Aşa susţin specialiştii în educaţie care arată că, în 2013, subiectele au fost foarte uşoare, în special la matematică, motiv pentru care a fost o inflaţie de note între 9-10 şi elevii cei mai buni nu s-au mai putut distinge clar de cei de nivel mediu. Anul acesta, susţin directorii de licee, situaţia nu se va mai repeta, judecând după subiecte.
„Logic, mediile vor scădea anul acesta, ceea ce va face ca ierarhia elevilor la repartizare să fie mai clară decât a fost anul trecut, totuşi diferenţele nu sunt semnificative“, susţine directorul adjunct de la Colegiul Naţional „Sf. Sava“ din Bucureşti, profesorul de matematică Adrian Troie (foto). „Nu poţi să zici că există o diferenţă mare între elevii care iau 10 la Evaluarea Naţională şi cei care iau 9,75, fiindcă nota de la examen depinde şi de moment. Sunt lucruri care influenţează performanţa elevilor în timpul unei testări“, adaugă profesorul, care a mai spus că procentul de elevi care nu au făcut faţă exigenţelor de la „Sf. Sava“ a fost acelaşi ca la generaţiile precedente. Şi directorul de la Colegiul Naţional „Tudor Vianu“ din Capitală, Cristinel Păun, spune că ierarhia nu se va schimba radical, dar admite că mediile ar putea fi mai mici anul acesta.
„Pentru noi, dacă un copil intră cu 9,40 sau cu 9,20 nu este o problemă, fiindcă şi 9,20 este o medie bună. Problema este ca aceşti elevi să facă faţă la performanţă, este vorba de calitatea tehnicilor de muncă intelectuală. Cred că Evaluarea Naţională se realizează după criterii care egalizează şansele copiilor şi ierarhiile se păstrează fie că sunt făcute cu note mari sau cu note mai mici. În fiecare generaţie există copii care au luat note mari în gimnaziu şi se dovedeşte în clasa a IX-a că nivelul lor este mai scăzut“, spune Păun.
Cum a fost prima zi de examen pentru elevi
Bucureşti, Piaţa Amzei. Şcoala numărul 5. Elevii intră în curtea şcolii primind ultimele îndemnuri de la părinţi: „Să scrii ceva, acolo, chiar dacă nu ştii. Să nu dai foaia goală!“. E prima lecţie a imposturii: chiar dacă nu ştii nimic, prefă-te că ştii ceva! Elevii se hârjonesc şi sunt relaxaţi. E primul examen important din viaţa lor, dar, vorba reclamei, „Nu e panică, man“.
O elevă iese din examen cu o dilemă: „A şopti înseamnă a vorbi încet?“. Bineînţeles că asta înseamnă, doar cântă şi Celia „Şoapte aud în noapte“. O fată încearcă să se convingă singură că „a cere“ este sinonim cu „a vrea“. Tatăl ei îi ia foaia cu subiecte şi constată: „Da, ar putea fi. De ce nu?“. Un alt părinte intervine să pună lucrurile în ordine: „Sinonimul corect e «a solicita», domnu’“. „Da, dar poţi solicita ceva dacă nu vrei?“. Discuţia devine filosofică.
Părinţii iau foile cu subiecte şi încep să sune profesorii meditatori. „Uitaţi, aşa, aşa... el zice că a făcut“. Câţiva copii fac selfie-uri şi, probabil, posteză pe Facebook. 14 ani e vârsta marilor discrepanţe. Unii sunt nişte vlăjgani, alţii au rămas copilaşi, dar cu mustaţă de lapte sub nas. O fată pleacă spre casă ţinându-şi tatăl de mână, în timp ce alta se retrage în părculeţul de lângă şcoală şi îşi aprinde o ţigară. Apoi încă una, pentru că cere momentul. Fumează în linişte şi meditează.
Un băiat iese din curtea şcolii uşor abătut. „Ce faci, mamă, cum a fost? Ai făcut ceva?” Băiatul pare absent. „A fost OK, am aberat“. Au fost două subiecte în care elevii au putut abera în voie. La unul dintre subiecte li s-a cerut să abereze despre o poezie în care Ion Minulescu aberează despre teama de moarte în pragul Anului Nou (minunate versuri: „An nou/ Fii nou de sus şi până jos! […] Dar fii atent ca nu care cumva / Să ţi se rupă firu-n casa mea“).
La al doilea subiect, elevii au fost nevoiţi să abereze pornind de la un text scris pe adevarul.ro de Corina Zorzor, colega noastră. Este, fără îndoială, cel mai „accesat“ articol al Corinei: peste 150.000 de copii l-au citit şi răscitit, apoi l-au comentat cum s-au priceput mai bine. Nimeni n-a lăsat foaia goală. Vor apărea peste câteva zile, poate chiar pe adevarul.ro, articole cu titluri precum: „Perle de la Capacitate“.
Vom citi, probabil, şi perla unei fete care, la subiectul „Scrieţi o scurtă compunere în care să povestiţi întâlnirea cu un scriitor contemporan“, a povestit întâlnirea cu poetul şi dramaturgul Marin Sorescu. Fata a aflat cu stupoare, căutând pe Google la telefon, că poetul oltean a murit acum 18 ani, pe când ea nu se născuse încă. Părinţii sunt destul de supăraţi: de unde să ştie copiii, la 14 ani, scriitori contemporani?
Concluzia e că literatura noastră contemporană e de vină, că nu avem şi noi scriitori mari, cunoscuţi, poate chiar vreun Nobel.
La final se pleacă spre mall-uri, la un pic de relaxare. Urmează Capacitatea la matematică, dar toată lumea ştie că nu e bine să mai înveţi înaintea examenului, fiindcă „uiţi tot!“. Aşadar, distracţie!
La şcoala gimnazială „Leonardo da Vinci“, în sectorul 3, un grup de părinţi s-a foit în continuu pe sub castanii din faţa şcolii, aruncându-şi ochii pe la ferestre şi gândind cu voce tare: „În ce sală o fi al meu? N-a dormit toată noaptea, săracul“.
Câteva mame mai dezgheţate au căutat pe telefoane şi au găsit subiectele afişate pe internet, sporind şi mai tare emoţiile. Ion Minulescu, o naraţiune despre un scriitor contemporan, trăsăturile genului liric. Oricât de încrezători încercau să pară, părinţilor li s-a strecurat îndoiala în suflet, parcă nevenindu-le să creadă că odraslele lor pot să ştie asemenea lucruri. Două pensionare apărute de nicăieri s-au amestecat şi ele în grup, împărţind zâmbete cordiale şi justificându-se cu entuziasm: „Avem şi noi nepoţele care urmează la anul. Vă ţinem pumnii!“.
Pe la 10.20 a ieşit primul elev, un flăcău relaxat, cu mâinile în buzunare. Părinţii l-au încercuit aproape disperaţi pe bietul copil: „Cum e, cum e?“. „E uşor, într-o oră n-am avut ce face“, a răspuns flăcăul şi oamenilor le-a mai venit inima la loc. Pensionarele au ţinut să-l felicite personal, una din ele aproape că l-a strâns la piept: „Felicitări, tinere, la anul şi nepoţelele noastre…“. E o chestie să ieşi primul dintr-un examen, pluteşte aşa un fel de aură în jurul tău.
Apoi au început să apară şi ceilalţi, fiecare cu ale lui: o fată se văita că a greşit la despărţirea în silabe, altul că a scris Anul Nou cu litere mici, altul că n-a ştiut niciun scriitor contemporan. Tot grupul adunat în jurul lui îl numise pe Mircea Cărtărescu. „Cărtărescu?“, s-a mirat neştiutorul, declanşând protestele celorlalţi: „Băi, fraiere, ăsta chiar există!“.
Ultimul ieşit din examen a fost un fel de golanul şcolii, venit la Evaluarea Naţională îmbrăcat în bermude şi cu ochelari de soare pe cap. S-a oprit în poarta şcolii, trăindu-şi momentul, şi de acolo a strigat: „Gata, bă, hai la şaorma!“.
Mi s-a părut destul de uşor. Am scris patru pagini şi mă aştept să iau peste nouă. Ioana, elevă
Contemporanul „Eminescu a venit la noi în şcoală“
Agonie sau extaz. Aşa a fost ziua de ieri pentru miile de elevi din ţară, care au susţinut proba scrisă la Limba Română, la Evaluarea Naţională.
PLOIEŞTI. Punctul B al subiectului II, în care absolvenţilor li se cerea să redacteze, în 80 - 150 de cuvinte, o întâlnire organizată de şcoală cu un scriitor contemporan, le-a dat cel mai mult de furcă elevilor din Ploieşti. În primul rând, pentru că nu ştiau niciun scriitor contemporan. „Eu am zis că a venit Eminescu la noi la şcoală, nu am ştiu ce să spun altceva“, a recunoscut o elevă, care a susţinut examenul la Centrul „Sf. Vasile“. Alţi candidaţi au scris că s-au întâlnit cu domnul Goe sau cu un… anonim. „Nu am ştiut ce nume să-i dau, aşa că am zis că am fost cu şcoala la un restaurant de lux, unde domnul diriginte l-a adus pe Scriitorul Anonim. Aţi venit să ne faceţi selfie?“, s-a amuzat o altă elevă.
TIMIŞOARA. În timp ce unii elevi au recunoscut că Minulescu i-a cucerit cu opera „Corigent la Limba română“, descurcându-se la examenul de ieri, alţii au avut de trecut un hop dificil. „A fost mai greu decât la Simulare. Pot să spun că am învăţat mult şi mă aştept la un 9 - 9.20“, a spus Alina Călina, elevă care a susţinut examenul la Liceul „C.D. Loga“. Părinţii au fost, însă, mai puţin optimişti. „Nu a scris nimic bine fiul meu. Sunt foarte supărată. Din nou s-au dat subiecte prea grele“, ne-a spus părintele unui candidat din Timişoara.
SIBIU. La Şcoala generală numărul 1, emoţiile au fost, ieri, puternice. După examen, cei mai mulţi candidaţi au declarat că se aşteaptă la note mari, deşi proba a fost dificilă. „A fost mai greu decât anul trecut, mai ales la punctul B a fost ceva mult mai dificil. Chiar nu mă aşteptam să pice mesajul, dar m-am descurcat. Mă pregătesc foarte serios cam de două luni”, a spus elevul Flavius Mitea.
ZALĂU. Poezia „Rânduri pentru Anul Nou”, de Ion Minulescu, i-a încurcat, ieri, pe unii candidaţi din Zalău. Elevii s-au plâns că cel mai mult i-a „durut” punctul B de la primul subiect: să compună un text de 150 - 250 de cuvinte în care să-şi exprime opinia cu privire la semnificaţia textului. „Nu mi s-a părut uşor deloc, pentru că am avut o poezie mai greu de înţeles“, ne-a spus, la ieşirea din examen, unul dintre candidaţii de la Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu“ din oraş.
VIDEO EXAMEN CAPACITATE 2014. Rezolvarea subiectelor la Limba Română de la Evaluarea Naţională
EXAMEN CAPACITATE 2014. Subiectele la Limba Română la testul de Evaluare Naţională
Se încarcă comentariile...
