Dosarul „Carpatica”. Parchetul General cere aviz pentru învinuirea fostului ministru Daniel Chiţoiu

Danel Chiţoiu este acuzat de abuz în serviciu Foto Mediafax

Parchetul General a trimis marţi Camerei Deputaţilor o cerere de efectuare a urmăririi penale faţă de fostul ministru al Finanţelor Daniel Chiţoiu. Acesta este acuzat de abuz în serviciu şi de constituirea unui grup infracţional organizat, în perioada în care avea calitatea de ministru al Finanţelor Publice.

UPDATE  Referatul DNA în vederea formulării cererii de începere a urmăririi penale împotriva lui Daniel Chiţoiu a fost trimis Camerei Deputaţilor, marţi, de procurorul general al României, Tiberiu Niţu, informează Parchetul general.

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis Parlamentului României – Camera Deputaţilor referatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în vederea formulării cererii de începere a urmăririi penale împotriva deputatului Daniel Chiţoiu, fost ministru al Finanţelor Publice şi membru al Camerei Deputaţilor, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 248 din Codul penal 1968 raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, şi constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, fapte comise în perioada în care avea calitatea de ministru al Finanţelor Publice şi reţinute în referatul menţionat”, se arată într-un comunicat remis de Parchetul Curţii Supreme.

UPDATE Fostul ministru de Finanţe Daniel Chiţoiu a declarat, marţi, că, din punctul său de vedere, poate da explicaţiile necesare DNA, care a declanşat o cercetare penală, fără ca procurorii să ceară începerea urmăririi penale în cazul său, informează Mediafax.

Chiţoiu a fost întrebat dacă are în vedere să le ceară colegilor din PNL să voteze împotriva solicitării DNA de încuviinţare a începerii urmăririi penale.

"Eu consider că pot să merg să dau explicaţiile necesare şi fără a cere Parlamentului începerea urmăririi penale legat de această Ordonanţă de Urgenţă (...) Eu sunt dispus să merg şi mâine la audieri şi să dau explicaţii", a declarat Chiţoiu.

De asemenea, fostul ministru a afirmat că în cazul anchetării sale ar fi vorba de un abuz.

"Eu consider că este un abuz privind anchetarea mea, privind emiterea unui act normativ, din punct de vedere al oportunităţii şi al unor prevederi care au fost aprobate în Guvern şi de asemenea ele pot fi modificate în Parlament", a spus Chiţoiu.

Concret, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au transmis procurorului general al României referatul în vederea sesizării Camerei Deputaţilor pentru formularea cererii de efectuarea urmăririi penale faţă de Daniel Chiţoiu sub acuzaţiile de abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, în perioada în care avea calitatea de ministru al Finanţelor Publice.

Astfel, potrivit procurorilor anticorupţie, cererea vine ca urmare a faptul că, în acest moment, există indicii rezonabile potrivit cărora, în cursul lunii octombrie 2013, Daniel Chiţoiu a iniţiat adoptarea unei ordonanţe de urgenţă al cărei scop exclusiv era sprijinirea grupului infracţional constituit pentru a favoriza interesele Carpatica Asig SA, în lipsa unei urgenţe reale şi cu ocolirea procedurii prealabile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 561/2009.

Proiect de ordonaţă de urgenţă, special pentru interesele proprii.

Anchetatorii susţin că demersul lui Daniel Chiţoiu avea ca scop înlăturarea din Consiliul ASF a lui Daniel George Tudor, vicepreşedinte pe sectorul de supraveghere a asigurărilor.

„Demersul avea ca scop înlăturarea din Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a lui Daniel George Tudor, vicepreşedinte pe sectorul de supraveghere a asigurărilor, precum şi înlocuirea acestuia cu o persoană care urma să garanteze, în mod fraudulos, protecţia intereselor financiare ale Carpatica Asig SA”, se arată într-un comunicat al DNA.

Mai mult, procurorii arată că singura modalitate prin care îl putea înlătura pe Tudor era modificarea condiţiilor pentru numirea membrilor consiliului.

„Având în vedere că membrii Consiliului sunt numiţi de către Parlament, în şedinţă comună a celor două camere, pentru un mandat de 5 ani, iar revocarea lor se dispune după aceeaşi procedură doar dacă nu mai îndeplinesc condiţiile de numire, singura modalitate în care putea fi atins acest rezultat era modificarea condiţiilor prevăzute pentru numirea membrilor consiliului”, Se mai arată în documentul citat. 

Astfel, potrivit anchetatorilor,  probele administrate au arătat că, în calitate de ministru al Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu a iniţiat un proiect de ordonanţă de urgenţă care reducea numărul membrilor consiliului şi prevedea noi cerinţe legate de calificările profesionale minime, fiind introdusă condiţia experienţei profesionale de minimum 9 ani de la data absolvirii studiilor. Această cerinţă nu exista anterior şi îl excludea din sfera persoanelor eligibile pe Daniel George Tudor, singurul dintre membrii Consiliului care nu îndeplinea condiţia, având în vedere că nu îşi echivalase studiile efectuate în străinătate.

Totodată, din probele adunate de DNA a reieşit că noile dispoziţii urmăreau exclusiv eliminarea lui Daniel George Tudor, iar condiţiile de experienţă au fost modificate de mai multe ori, în diferite etape de redactare a proiectului, pentru a fi adaptate situaţiei personale a acestuia şi pentru a evita excluderea altor membri care aveau o experienţă apropiată.

Pentru a convinge membrii Guvernului de urgenţa acestei reglementări, Chiţoiu a invocat angajamentele pe care ASF şi le-ar fi asumat cu Fondul Monetar Internaţional şi cu reprezentanţii Comisiei Europene.

„În nota de fundamentare au fost invocate angajamentele pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară şi le-ar fi asumat cu Fondul Monetar Internaţional şi cu reprezentanţii Comisiei Europene, deşi, potrivit probelor administrate, a rezultat că această menţiune a fost introdusă doar pentru a convinge membrii Guvernului de urgenţa reglementării şi pentru a-i determina să accepte criteriile de experienţă stabilite în mod arbitrar, mai precizează anchetatorii”, se mai arată în comunicat,.

Ministerul Justiţiei , obiecţii privind ordonanţa de urgenţă iniţiată de Chiţoiu.

„Proiectul a fost transmis spre avizare Ministerului Justiţiei care a formulat observaţii de esenţă, invocând interdicţia constituţională a introducerii de incompatibilităţi care restrâng dreptul la muncă pe calea ordonanţei de urgenţă. Totodată, a fost invocat caracterul potenţial neconstituţional al unei ordonanţe urgenţă care modifică dispoziţiile referitoare la membrii consiliului, la mai puţin de trei luni de la adoptarea de către Parlament a unei legi care reglementa acelaşi domeniu”, notează procurorii.

Deşi Hotărârea de Guvern nr. 561/2009 prevedea că, într-o asemenea situaţie, iniţiatorul trebuie să întocmească o notă justificativă în care să indice modalitatea în care şi-a însuşit observaţiile sau să prezinte argumentele pentru care nu şi le-a însuşit, Chiţoiu a transmis proiectul către Secretariatul Guvernului fără a înlătura prevederile contestate şi fără a întocmi nota menţionată.

Proiect adoptat fără avizul Consiliului Legislativ.

”Ulterior, proiectul de ordonanţă a fost supus aprobării pe lista suplimentară a şedinţei de Guvern din dimineaţa zilei de 16 octombrie 2013, fără a exista avizul Consiliului Legislativ, deşi acesta era obligatoriu, iar în cursul aceleiaşi zile, a fost adoptată în forma propusă de iniţiator, Ordonanţa de urgenţă nr. 94 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, care a fost publicată în Monitorul Oficial al României în 18 octombrie 2013”, se mai arată în comunicatul DNA.

În acest sens, anchetatorii arată că faptele săvârşite de Daniel Chiţoiu au adus vătămări Guvernului României şi Autorităţii de Supraveghere Financiară.

„Prin faptele descrise au fost aduse vătămări atât intereselor Guvernului României şi Autorităţii de Supraveghere Financiară, instituţii cu rol esenţial în garantarea respectării legii şi a principiului transparenţei instituţionale şi care ar trebui să acţioneze exclusiv în interesul public, cât şi lui Tudor Daniel George, vicepreşedinte pe sectorul de supraveghere a asigurărilor, care a fost nevoit să demisioneze din funcţia ocupată. În acelaşi timp, grupul infracţional care viza protejarea intereselor S.C. CARPATICA ASIG S.A. ar fi obţinut un folos nepatrimonial prin adoptarea acestui act normativ, constând în posibilitatea de a influenţa deciziile autorităţii de supraveghere şi control”, se mai notează în document.

Ştiri pe aceeaşi temă:

Dosarul „Carpatica”. Ilie Carabulea şi Marian Mîrzac rămân în arest

Ruşanu: Laura Chiţoiu s-a autosuspendat din funcţia de director al Direcţiei Avizări a ASF

Răfuială între clanuri pe piaţa asigurărilor: cum a ajuns Adamescu să piardă controlul Astra Asigurări şi care sunt acuzaţiile aduse în conducerea ASF