Anestezistele au prevăzut și urmărit moartea - motivul pentru care judecătorii au decis arestarea acestora în scandalul Sf Pantelimon
0Din 8 august 2024, doctorițele Maria Miron și Mirela Păiuș de la Spitalul Sfântul Pantelimon sunt în arest preventiv, iar ”Adevărul” a intrat în posesia motivării magistraților de la Tribunalul București prin care s-a admis arestarea preventivă a celor două doctorițe.
Judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat în motivarea admiterii arestării preventive că, în speță, cele două doctorițe „au acționat cu intenție directă, întrucât au prevăzut și au urmărit moartea pacientului Militaru Marian prin scăderea bruscă a dozei de noradrenalină, în condițiile în care starea acestuia era extrem de gravă, fiind instabil hemodinamic”.
În susținerea acestei concluzii, judecătorul a avut în vedere materialul probator administrat în cauză, din care rezultă suspiciunea rezonabilă că „inculpatele au acționat cu intenția directă de a suprima viața pacientului Militaru Marian, iar nu din culpă sau eventuală incompetență, încercând în același timp să ascundă urmele comiterii faptelor lor. Acționarea cu intenție a inculpatelor rezultă în mod evident și din modificarea ratelor de administrare pe injectomat în timpul orelor de vizită în sensul punerii lor în concordanță cu fișa de observație și reduse din nou la doza minimă după plecarea vizitatorilor. Această împrejurare denotă nu doar că inculpatele cunoșteau efectele scăderii bruște ale dozei de noradrenalină asupra pacienților, dar și încercau în mod activ să ascundă modificările efectuate pentru a nu se expune unor eventuale consecințe penale ca urmare a plângerilor aparținătorilor. Or, această atittudine este incompatibilă în opinia judecătorului cu săvârșirea faptei din culpă sau neștiință profesională”.
Referitor la buna desfășurare a procesului penal, judecătorul a notat faptul că, la momentul efectuării percheziţiei domiciliare la locuinţa doctoriței Miron Maria Alexandra a fost descoperit un prospect al substanţei noradrenalină (intitulat „Noradrenalină tartrat Hypericum 2mg/ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă”), precum şi două înscrisuri olografe în care sunt menţionaţi o mare parte din pacienţii decedaţi în perioada de început a lunii aprilie (perioadă care a stat la baza formulării sesizării în cauză), asistenţii care au fost repartizaţi pe saloanele ATI din aceeaşi perioadă, precum şi menţiunea „curăţenie în telefon”, documente care conduc la suspiciunea rezonabilă că inculpata îşi propunea să şteargă probe din telefon, dorind să îngreuneze desfăşurarea urmăririi penale. Cu privire la aceste înscrisuri doctorița a precizat că îi aparţin şi că au fost întocmite de ea. În aceste înscrisuri olografe mai apare menţiunea: „?Ce facem cu resuscitările?! Nu am fost anunţate? Nu ne-am scandalizat/nu am investigat fiind pac. terminali, cu cauză irev. a SC (n.n. stopului cardiac)”.
”Calitatea de medic sporește gravitatea faptelor”
Conform magistraților de la Tribunalul București, calitatea de medic specialist Anestezie şi Terapie Intensivă a celor două inculpate ”este de natură să sporească gravitatea faptelor în condițiile în care acestea, dincolo de responsabilitatea profesională, și-au asumat responsabilitatea morală ca în activitatea pe care o desfășoară să depună toate diligențele necesare pentru acordarea de îngrijiri pacienților care își pun viața în mâinile acestora. Este de neconceput ca o persoană, cu atât mai mult un medic, să ia decizia de a pune capăt vieții unei persoane, indiferent de starea de sănătate a persoanei. Inculpatele și-au atribuit în mod ilegal și inuman dreptul de a decide cine trebuie să moară în secția ATI, în ce modalitate, precum și momentul morții pacientului Militaru Marian”.
Judecătorul a reținut că la momentul luării măsurii arestării preventive nu este necesar să existe probe suficiente pentru a se formula o acuzație completă; mai mult, aceste date nu trebuie să aibă aceeași forță ca cele necesare pentru a justifica o condamnare pe fondul cauzei.
În ceea ce privește noțiunea de suspiciune rezonabilă, în absența unei definiții sau a unor criterii de stabilire a acestui caracter rezonabil care să fie prevăzute în Codul de procedură penală, ea trebuie interpretată în sensul dat în mod constant de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privitoare la existența unor date, informații, care să convingă un observator obiectiv și imparțial că este posibil ca persoana cercetată să fi săvârșit infracțiunea pentru care este acuzată.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi a avut în vedere la reţinerea situaţiei de fapt coroborarea mijloacelor de probă administrate până la acest moment procesual în cursul urmăririi penale, constând în numeroase procese-verbale, inclusiv de identificare a injectomatelor și monitoarelor pentru funcții vitale, dar și de ridicare a datelor stocate de aceste aparate, precum și declarațiile a nu mai puțin de 34 de martori, plus a două persoane vătămate.
Aparat vital pentru pacient oprit timp de peste 10 ore
Conform anchetatorilor, ”inculpatele Miron Maria Alexandra și Păiuș Mirela au calitatea de medic specialist Anestezie şi Terapie Intensivă, calitate care le-a oferit contextul de a comite faptele de omor menționate anterior și care este de natură să agraveze, mai degrabă decât să atenueze, gravitatea faptelor comise. Nu se poate reține în favoarea acestora nici faptul că sunt integrate în societate întrucât societatea pe care acestea și-au imaginat-o este una în care medicii pot lua decizia arbitrară și inumană de a pune capăt vieții unei persoane”.
Declarațiile martorilor Pisica Maria-Cristina, Grigore Elena-Nicoleta, Cârtoc Adriana, Dragomir Niculina, Ioniţă Anamaria Marina, Niculae Ioana-Marilena, Pănoiu Cristina-Georgiana, Slav Viorica – Constanța şi Dulgheru Liliana-Georgeta au fost în același sens sub acest aspect, arătându-se că scăderea sau creșterea ratei de noradrenalină prin intermediul injectomatului se realizează gradual cu valori mici, în funcție de scăderea sau creșterea tensiunii arteriale a pacientului. Scăderea bruscă a ratei de administrare cu valori mari de 5 ml/h este de natură să afecteze în mod negativ starea de sănătate a pacientului, cu consecința instalării stopului cardio-respirator. Martora Pănoiu Cristina-Georgiana a menționat și că, din experiența sa, au existat medici care au solicitat creșterea mai bruscă a ratei de noradrenalină (peste 1 ml/h) când pacienții se apropiau de stop cardiac, însă niciodată scăderi bruște a medicamentului.
”Susținerile inculpatelor în sensul că nu se poate dovedi modalitatea de repartizare a injectomatelor către pacienți în lipsa unei evidențe clare a repartizării aparatelor sunt nefondate. Este adevărat că nu a existat o evidență a repartizării injectomatelor către pacienți, aparatele fiind mutate adesea între rezerve și pacienți, în funcție de necesități, însă, în speță, plecând de la fotografia efectuată injectomatului de către martora Alexandru Georgeta, s-a procedat la compararea datelor stocate de acest dispozitiv cu datele furnizate de fișele de observație ale tuturor pacienților decedați în perioada de referință. În aceste condiții, s-a ajuns la pacientul Militaru Marian, ale cărui date din fișa de observație corespund cu cele din datele reținute de injectomat pentru toată perioada internării sale la ATI”, a spus judecătorul de drepturi și libertăți
Rata noradrenalinei a rămas setată la 1ml/h, timp de 5 ore și 11 minute, de la data de 26.03.2024, ora 16:45, până la data de 26.03.2024, ora 21:56., când dispozitivul a fost oprit.
Injectomatul a fost rămas oprit până a doua zi, 27.03.2024, orele 08.35 (log-ul cu nr. 971) când a fost pornit cu o rată de administrare de 7 ml/h, după o pauză de nu mai puțin de 10 ore și 39 de minute.
Legat de cauzele tehnice de oprire a aparatului, judecătorul a reținut, din declarația martorei Dumitru Constanța faptul că injectomatul funcționează și pe baterii, dar are și un cablu de alimentare și oricum ar fi folosit, el trebuie să fie funcțional tot timpul. Pe secția ATI injectomatul rămâne în permanență cuplat la priza de curent. Acesta este scos din priză doar în momentul în care pacientul este transportat în incinta spitalului. Atunci injectomatul funcționează pe baterii, întrucât trebuie transportat odată cu pacientul.
În consecință, judecătorul a constatat că ”injectomatul nu putea rămâne oprit timp de 10 ore și 39 de minute fără concursul a cel puțin unei persoane, în condițiile în care, nu numai că în lipsa unei surse de curent, aparatul ar fi continuat să funcționeze pe baterii, acesta fiind în orice caz cuplat în permanență la priza de curent, dar față de împrejurarea că pacienții erau verificați cel puțin din oră în oră de un asistent medical sau un medic, lipsa funcționării injectomatului nu putea trece neobservată”.
Argumentele specialiștilor de la INML
Specialiștii din cadrul INML „Mina Minovici” Bucureşti au apreciat că având în vedere faptul că s-a practicat o scădere bruscă a noradrenalinei (de la rată de 20ml/h la rată de lml/h) demonstrată prin înregistrările injectomatului, la un pacient ce ar fi necesitat cresterea valorii de noradrenalina, tinand cont de valoarea tensionala de la ora 13 (TA 40/36 mmHg), scăderea bruscă a dozei de noradrenalinei din data de 04.04.2024 ”reprezintă o deficienta în acordarea asistentei medicale. Coroborat cu faptul că există concordanță temporală între scăderea bruscă a valorii de noradrenalina (ora 13:17) și survenirea stopului cardio-respirator (ora 14:15) neresponsiv la manevrele de resuscitare cu declararea decesului la ora 15:00, apreciem că intre aceste deficiențe în acordarea îngrijirilor medicale (scădere bruscă a dozei de noradrenalinei) și deces există legatura de cauzalitate”.
Martora Grigore Elena a declarat faptul că au fost multe asemenea evenimente privind reducerea noradrenalinei cu inculpata Miron Maria, astfel că ”mulți dintre asistenți, pentru a combate măsurile acesteia care erau vădit împotriva îmbunătățirii stării pacientului, compensau reducerea noradrenalinei pe injectomat cu introducerea unei alte fiole în perfuzie. La schimbarea de tură, în funcție de persoana care prelua tura, dacă asistentul medical avea sau nu încredere în acea persoană, transmitea faptul că deși pe injectomat rata de noradrenalină era 1, iar tensiunea pacientului stabilă, acesta avea noradrenalină și în perfuzie. Cei care preluau tura, aveau opțiunea de a modifica rata pe injectomat la valoarea înscrisă în foaie, oprind totodată noradrenalina din perfuzie, sau să lase injectomatul pe acea valoare stabilită de medic, dar să continue cu noradrenalina din perfuzie. Evident aveau la latitudinea lor și varianta să lase injectomatul cum l-a setat medicul și să oprească noradrenalina din perfuzie, dar martora a apreciat că niciun asistent ar fi avut acest interes cu atât mai mult cu cât un deces și o admisie înseamnau mult mai mult de muncă în timp ce mai sunt și alți pacienți de îngrijit”.
Una dintre doctorițe a cerute înlocuirea noradrenalinei cu ser fiziologic
Cu privire la doctorița Păiuș Mirela, martora Grigore Elena a arătat că a avut o singură situație cu aceasta, în care doctorița i-a cerut ca unui pacient căruia îi era administrată noradrenalină, să i-o înlocuiască cu ser fiziologic. ”Inculpata i-a dat pur și simplu o indicație verbală, apoi a plecat din salon, martora alegând să nu ducă la îndeplinire comanda acesteia care, mai mult ca sigur i-ar fi indus pacientului un stop cardiac, iar apoi pe cale de consecință decesul”, spun procurorii.
O practică pe care martorul Grigore Petrică a observat-o personal la doctorița Miron Maria este aceea că ”nu respectă prevederile protocolului care impun faptul ca după declararea exitusului, pacientul trebuie să rămână timp de 2 ore conectat la toate aparatele și să-i fie administrate medicamentele cu suport vital cu aceeași rată de administrare”.
Judecătorul a reținut că nici în cazul pacientului Militaru Marian nu a fost respectat acest protocol, în sensul că, ulterior decesului, i s-a administrat o doză de noradrenalină de doar 1 ml/h până la ora 16.25, desi în fișa de observație figura administrarea unei doze de NA de 20 ml/h până la ora 18.00.
Grigore Petrică a arătat că au fost situații când pacientul proaspăt decedat, la cererea doctoriței Miron Maria, era deconectat de la toate aparatele de suport vital și de administrare a medicației, detubat, cateterul venos central detașat, sonda urinară şi sonda nazo-gastrică detașate și a fost etichetat pentru a fi depus la morgă.
”Martorul a precizat că percepţia sa asupra tuturor acestor acte ale inculpatei Miron de a grăbi decesul unor pacienți în stare foarte gravă sau critică se datorează faptului că erau alți pacienți în stare gravă pe alte secții, UPU sau blocul operator, care ar avea mai multe șanse de supraviețuire decât cel căruia îi redusese noradrenalina”, spun magistrații.
Martora Pisică Maria Cristina nu a raportat niciuna dintre aceste situații superiorilor săi, întrucât îi era frică să nu îşi piardă locul de muncă, însă crede că aceste lucruri erau cunoscute de șefii lor.
Într-o situație când martora i-a atras atenția doctoriței Păiuș Mirela cu privire la starea unui pacient, respectiv faptul că avea o stare proastă și nu poate fi transferat pe secție, aceasta i-a spus martorei să tacă și să înveţe să mintă.
Martora a mai menţionat că a avut situații în care nu avea disponibil un injectomat pentru administrarea medicamentelor, iar ea trecea în fișele de observație că nu există injectomat. În acel moment doctoriței Miron Maria i-a atras atenția și a certat-o, întrebând-o de ce face această mențiune, cerându-i totodată să treacă în fişă că există injectomat.
Se încarcă comentariile...
