Diplomaţi şi analişti militari: intervenţia armatei algeriene a fost justificată

Cei şase analişti militari şi diplomaţi români au comentat intervenţia autorităţilor algeriene

În ciuda declaraţiilor internaţionale care au criticat intervenţia armatei algeriene în cazul ostaticilor de la platforma British Petroleum, capturaţi de terorişti, generalul Constantin Degeratu, precum şi alţi experţi consultaţi de „Adevărul“, consideră că a fost una necesară şi corectă, singura soluţie în lipsa unei posibilităţi reale ca autorităţile din Algeria să negocieze cu teroriştii.

Generalul Constantin Degeratu, consilier de stat la Departamentul Securităţii Naţionale din cadrul Administraţiei Prezidenţiale şi fost Şef al Marelui Stat Major al Armatei Române, a declarat, pentru ”Adevărul”, că armata algeriană nu avea prea multe opţiuni în situaţia creată, chiar din contră, intervenţia lor a fost eficientă din perspectivă operaţională, deşi s-a soldat cu victime colaterale.

”Au acţionat în virtutea unor principii strict militare. Numărul ostaticilor care au murit este mic, în comparaţie cu vieţile salvate. A fost o acţiune extrem de brutală, pe tipul «care-pe-care» pentru a-i descuraja pe terorişti, dar nu existau alte soluţii,” a completat Degeratu.

Fiind în discuţie un teritoriu al unui stat dintr-o zonă extrem de sensibilă, din perspectiva securităţii, Generalul Degeratu a adăugat că legătura MAE cu Algeria a fost una ”cât s-a putut de strânsă”, iar declaraţiile premierului Victor Ponta din cadrul conferinţei de presă de sâmbătă reprezintă ”o decizie absolut corectă”.

”Este normal să nu furnizezi informaţii teroriştilor, ei le pot folosi, pot formula revendicări sau ameninţări. Este corect din punct de vedere militar şi mediatic, este viaţa unor oameni la mijloc”, a mai declarat generalul.

Iulian Chifu: „Modul de reacţie este acela de a nu negocia cu teroriştii“

Şi ceilalţi experţi pe securitate şi politică externă, contactaţi de ”Adevărul”, susţin decizia autorităţilor algeriene. „Intervenţia armatei algeriene a fost necesară, nefiind nimic de negociat cu teroriştii al căror scop real era obţinerea unei sume importante de bani, ce ar fi facilitat lui Mokhtar Belmokhtar, fondatorul reţelei al-Qaida din Magreb – Tunisia, Algeria, Maroc, Egipt, Libia şi Mauritania – să finanţeze operaţiunile sale viitoare. Pentru că, prin acţiunea lor decisivă, practic au salvat vieţile celorlalţi ostatici – alternativa fiind sacrificarea tuturor acestora de militanţii islamiştii – militarii algerieni merită o bilă albă“, a declarat, pentru „Adevărul“, analistul militar Ion Petrescu.

De asemenea, consilierul prezidenţial Iulian Chifu, expert în politică externă, explică modul de intervenţie al armatei algeriene. „În primul rând, Algeria are o istorie a combaterii islamismului şi terorismului, iar chestiunea răpirilor pentru bani şi finanţarea activităţii islamiştilor radicali datează de multă vreme. Modul de reacţie este acela de a nu negocia cu teroriştii şi de a-i împiedica să iasă în zone din state slabe sau eşuate, unde nu mai sunt sub controlul unor autorităţi legitime. Pe de altă parte, este pentru prima oară când un asemenea atac se dă în zona producţiei de petrol şi gaze a companiei naţionale Sonatrach, iar Algeria vrea să transmită teroriştilor un mesaj de descurajare a unor atacuri ulterioare la facilităţile sale vitale prin intervenţia imediată şi în forţă şi prin evitarea tergiversării crizei ostaticilor“, a conchis Iulian Chifu.

Ar trebui o regulă pentru astfel de intervenţii

Consilierul prezidenţial este de părere că ar trebui lansată o dezbatere dacă nu o regulă de intervenţie în asemenea acţiuni pentru a cumpăni între viaţa ostaticilor şi acordarea unor răscumpărări care ar finanţa terorismul, ar duce la mult mai multe acţiuni de acest tip şi ar perpetua o formula de producere a banilor pentru terorişti.

„Ar trebui să ne asumam faptul că finanţarea terorismului devine principala preocupare şi că ea trebuie împiedicată, dacă se poate fără costuri umane, dar, în orice caz, prin intervenţie fermă şi calificată. Iar know how-ul pentru intervenţiile speciale trebuie transmis forţelor speciale din toate statele ce se pot confrunta cu asemenea acţiuni“, a adăugat Chifu.

Analistul militar Ion Petrescu explică şi neimplicarea Statelor Unite în gestionarea acestei situaţii de criză. „Pentru cei care nu au avut un răspuns la întrebarea de ce Statele Unite nu au intervenit pentru salvarea ostaticilor, explicaţiile sunt simple. Prima ţine de demnitatea şi suveranitatea Algeriei, care a dorit să-şi exercite autoritatea legală pe teritoriul naţional. A doua este expresia noii strategii militare a Statelor Unite ale Americii, care prevede lichidarea teroriştilor islamici, din Africa, numai prin sprijinul logistic acordat structurilor militare africane şi instruirea specială a acestora“, a precizat Petrescu, în contextul în care Statele Unite ale Americii au confirmat că au detaşat drone care să monitorizeze şi să raporteze în timp real de la faţa locului.

Sprijin internaţional refuzat

Cu toate acestea, sunt şi voci care susţin că autorităţile algeriene ar fi gestionat diferit situaţia dacă ar fi apelat la sprijinul internaţoinal.  Ioan Talpeş, fostul şef al SIE, credă că intervenţia forţelor militare din Algeria denotă condiţia internaţională a statului, care dacă ar fi făcut parte din NATO sau din vreo alianţă internaţională, nu ar fi reacţionat aşa.

”În Algeria s-a considerat o obligaţie să se intervină imediat fără participarea altora, dar fiindcă cetăţeni din alte ţări au fost afectaţi, guvernul algerian trebuia să ceară sprijinul acestor state şi chiar intervenţia lor,” a declarat Ioan Talpeş, care vede în această situaţie o problemă de drept internaţional. 

Talpeş atrage atenţia asupra cetăţenilor români plecaţi să muncească în toate colţurile lumii, dar care nu informează statul român despre ieşirea lor din ţară.

”Noi va trebui să ajungem la conştiinţa cetăţeanului american, dar şi pentru propriul interes, şi să anunţăm ambasada. Ne-am obişnuit să lovim în instituţiile statului, dar, de fapt, ţine şi de o disciplină a condiţiei de cetăţean român,” a completat el.

Analist militar: „Oficialii de la Bucureşti au rămas încremeniţi în proiectul comunicării deficitare cu presa“

Cât despre modul în care a fost gestionată celula de criză constituită la nivelul României, analistul militar consideră că eroarea a fost una de comunicare. „Din punctul de vedere al relaţiilor publice, oficialii de la Bucureşti au rămas încremeniţi în proiectul comunicării deficitare cu presa, conduita lor dezastruoasă fiind explicabilă şi prin accesul evident parţial la fluxul de date furnizat altor state de autorităţile de la Alger. Un motiv pentru care, dincolo de scuzele deloc credibile, merită o bilă neagră“, a arătat Ion Petrescu.

Acesta a adăugat că, prin comparaţie, autorităţile franceze au avut un dialog pertinent, deloc crispat cu presa, mesajele lor publice fiind de încredere, bazat pe contactul permanent cu omologii algerieni“.

În opinia sa, cea mai bună soluţie este asigurarea unei conexiuni permanente cu redacţiile care să aibă corespondenţi dislocaţi la ministerul unde este creată celula de criză. „Aceştia să aibă acces atât în spaţii adecvate susţinerii unor briefinguri de presă, cât şi la facilităţi de conexiune rapidă cu redacţiile lor, principiul de bază fiind cel de la Pentagon: presa este un aliat, nu un inamic, în asemenea cazuri, de viaţă şi de moarte, pentru conaţionali expuşi liberului arbitru al teroriştilor“.

Celula de criză nu putea face nimic în plus

Mircea Geoană, fost ambasador al României la Washington, a explicat de ce situaţiile de criză internaţională sunt uneori peste puterile românilor.

„Statul român nu a reuşit, după 2004, când foarte mulţi români s-au împrăştiat în toate colţurile lumii, să facă faţă prezenţei uriaşe româneşti în toate ţările. Sunt sute şi sute de români care lucrează în Orient, specialişti în diferite domenii, care nu sunt întotdeauna reprezentaţi la nivel consular. România a întârziat crearea unor capacităţi pentru milioane de români de peste graniţă. A întârziat extinderea consulară, iar rezultatul se vede astăzi. Astfel, la capacitatea de astăzi a Minsterului de Externe, celula de criză nu ar fi putut să facă nimic în plus“, a explicat Geoană.

Geoană este convins că Guvernul algerian a ţinut tot timpul legătura cu Parisul.

„Eu nu cred că Algeria nu s-a consultat cu Parisul, ba dimpotrivă, sunt de părere că a existat o coordonare constantă cu Parisul măcar la nivel de informaţie“, a mai spus Mircea Geoană.

Guvernul algerian a vrut să transmită lumii un mesaj ferm

Fostul ministru de Externe în Guvernul Tăriceanu, Adrian Cioroianu, a explicat că motivul pentru care armata algeriană a intervenit în forţă pentru a rezolva situaţia de la complexul de exploatare a gazelor din Tigantourine (sud-estul Algeriei) este dorinţa guvernului algerian de a transmite lumii mesajul că pot controla situaţia.

„A fost şi o chestiune de orgoliu pentru algerieni. Ei au vrut să demonstreze că pot gestiona situaţia. Nimeni nu ştia că o să se termine aşa”, a explicat Cioroianu.

Fostul ministru de Externe este, însă, de părere că Algeria ar fi ieşit din acest conflict cu mai puţine pierderi dacă ar fi cerut ajutorul unei ţări cu mai multă experienţă în lupta cu terorismul. „Algerienii nu au experienţă în lupta antiterorism. Nu e o experienţă pe care să ţi-o doreşti, dar trebuie să acceptăm că există ţări care au această experienţă. Poate ar fi fost mai bine să ceară şi ajutor din exterior”, a mai spus Cioroianu.