De ce şi cum trec pe blat zeci de legi prin Parlament, fără să fie discutate

Procedeu Zeci de legi importante trec pe ascuns de Parlament, fără a mai fi dezbătute. Iar printre acestea se numără acte normative importante. Specialiştii pun asta pe seama dezinteresului aleşilor, dar şi a dorinţei de a ascunde de ochii opiniei publice anumite legi.

Aleşii alocă din ce în ce mai puţin timp problemelor legislative. Iar efectele se văd. În ultimii ani, numărul proiectelor de lege adoptate prin procedura tacită la Camera Deputaţilor şi Senat, adică fără să fie dezbătută timp de 60 de zile, a crescut foarte mult. Iar printre iniţiativele ale căror termene de dezbatere şi vot au fost depăşite se numără proiecte importante.

De exemplu, în 2017, senatorii au adoptat tacit 54 de proiecte de lege, dintre acestea 21 fiind pentru aprobare unor Ordonanţe de Guvern, potrivit Senatului, care a răspuns unei solicitări „Adevărul“. În 2016, Senatul a lăsat să expire termenul de dezbatere şi vot pentru alte 131 de iniţiative legislative, dintre care 74 au fost adoptate în doar 10 zile (intervalul 20-31 decembrie 2016).

Legi grele pe agenda senatorilor

Printre proiectele cu greutate care ar fi necesitat dezbatere sunt unele foarte importante, precum Legea graţierii, propunerea legislativă privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Codului Penal (inclusiv privind falsificarea şi contrafacerea), propunerea legislativă pentru modificarea Legii achiziţiilor publice, sau proiectul pentru completarea Legii privind apărarea împotriva incendiilor.

Ultima iniţiativă legislativă importantă a fost adoptată tacit de senatori chiar zilele trecute. Este vorba de un proiect de lege care va permite, în cazul violenţei în familie, dezincriminarea agresorului în cazul în care ajunge la împăcare cu victima la prima plângere penală, dar nu şi la următoarele.

Deputaţii au fost mai harnici

Spre deosebire de colegii lor senatori, deputaţii au adoptat tacit, anul trecut, „doar“ 11 proiecte de lege, printre acestea numărându-se iniţiative precum cele pentru organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării, organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, modificarea Legii educaţiei naţionale, completarea Legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice local.

Majoritatea acestor legi au trecut de Camera Deputaţilor în calitate de primă Cameră sesizată şi au fost trimise la Senat, forul decizional, ce va trebui să analizeze proiectele fără o examinare prealabilă din partea deputaţilor.

Şi anul acesta deputaţii au adoptat pe muteşte şase legi. Una dintre ele a fost trimisă aşa spre promulgare. Este vorba de modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale şi a Legii privind Statutul aleşilor locali. Un alt proiect important adoptat tacit de deputaţi în 2018 este cel pentru modificarea şi completarea Legii privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii.

O procedură incorectă

Analiştii spun că aleşii apelează la tertipul adoptării tacite fie din lene sau dezinteres, fie premeditat, pentru a ascunde de ochii opiniei publice legile ce pot provoca nemulţumiri. „Procedural nu este o mare problemă să avem proiecte care trec tacit. Există subiecte care implică un consens politic şi care pot trece rapid fără prea multe discuţii. Dar ca să faci o practică dintr-o astfel de procedura este total incorect. Mai mult, atunci când proiecte extrem de importante pentru societate trec tacit nu putem decât să bănuim că e o încercare de a le ascunde de ochii publicului. Transparenta şi dezbaterile publice sunt necesare pentru ca e necesar să ştim măcar. Sa fie consultată societatea în ansamblu ei, categoriile profesionale sau sociale afectate. Nu ascunse, îngrămădite printre hârtii şi alte dosare. E o tentaţie a politicianului roman sa abuzeze de proceduri şi cutume pentru a-şi impune propriile dorinţe. E în nota celebrei declaraţii: <<am câştigat alegerile şi putem face ce vrem>>”, a explicat, pentru „Adevărul“, analistul politic Dan Ionescu.

Competenţele aleşilor

În schimb, sociologul Bogdan Ficeac consideră că, de cele mai multe ori, vorbim de incompetenţa parlamentarilor, care preferă să nu dezbată legile tocmai pentru că nu au experienţă în domeniile respective. „În cazul a foarte mulţi parlamentari vorbim, pur şi simplu, de incompetenţă. Chiar dacă ar fi de bună credinţă, nu ştiu despre ce e vorba în propoziţie. Nu se pricep la anumite chestiuni. Nici ei nu ştiu despre ce e vorba şi ca să nu-şi mai bată capul preferă să nu se implice“, explică Bogdan Ficeac. De altfel, întreaga clasă politică trece printr-o criză, afirmă sociologul. „Din nefericire, clasa politică s-a deprofesionalizat. Partidele sunt acum agregări de persoane, de grupuleţe. Nu mai respectă definiţia partidelor care au o anumită doctrină, coagulează oameni în jurul anumitor programe, au grupuri de lucru, institute unde se fac politicile, unde se pregătesc cadrele. Acum, au şcoala de vară, unde vine şeful partidului, face nişte glumiţe cu tentă sexuală, după care urmează concurs de tricouri ude şi petreceri. Unii nu ştiu nici măcar dacă partidul lor e de stânga sau de dreapta...“, a mai spus specialistul.