De ce au fost eliberaţi SOV şi Luca? Magistraţii susţin că acuzaţiile sunt "insuficient conturate”, iar încadrările juridice ar fi greşite
0
Judecătorii Veronica Găină, Daniela Panioglu - candidate pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - şi Vasile Băjan, de la Curtea de Apel Bucureşti, au motivat astăzi de ce i-au eliberat pe Sorin Ovidiu Vîntu şi sidicalistul Liviu Luca şi alte opt persoane în dosarul Petromservice.
Curtea de Apel susţine că infracţiunile de care este acuzat Liviu Luca sunt insuficient conturate.
În cazul lui Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan magistraţii au constata „că nu este formulată acuzaţia de a fi avut vreo participaţie determinată, la adoptarea hotărârilor în cadrul societăţii Petromservice.
Magistraţii au criticat modul în care procurorii au făcut încadrările juridice ale complicilor lui Gheorghe Şupeală director general, şi Zizi Anaganstopol, director financiar al SC Petromservice SA, acuzaţi de infracţiunea de delapidare. Potrivit magistraţilor, aceştia ar fi mai degrabă vinovaţi de în infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
SRI: Vîntu, beneficiarul banilor de la Petromservice
Caracatiţa Vîntu-Luca s-a dat de gol pe e-mail
Judecătorii voiau precizarea, "în concret"
Magistraţii au reţinut că în cazul inculpaţilor Gheorghe Şupeală şi Zizi Anaganstopol şi al complicilor acestora "procurorii au omis sau, în orice caz, au evitat, în pofida încadrării juridice stabilite, să precizeze, în concret, în care dintre modalităţile alternative (însuşire, folosire sau traficare de bani, valori sau alte bunuri aflate în administrare), prevăzute de textul incriminator invocat cu privire la elementul material al laturii obiective a infracţiunii, au încadrat acţiunile inculpaţilor, astfel că, raportat la situaţia de fapt prezentată, acţiunile reţinute în sarcina acestora par a se încadra, mai degrabă, în infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în varianta îndeplinirii defectuoase a unui act, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, fiind condiţionat de determinarea întinderii prejudiciului, aspect asupra căruia se va reveni), cu un regim sancţionator mai puţin sever decât infracţiunea de delapidare, chiar în forma calificată”.
Liviu Luca, „acţiunea este insuficient conturată”
„Raportat la aceeaşi situaţie de fapt, Curtea constată ca fiind insuficient conturată acţiunea imputată inculpatului Liviu Luca., de a fi determinat adoptarea celor două hotărâri ale Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor, din datele de 18 septembrie 2007 şi 24 septembrie 2008, în condiţiile în care acesta deţine, în nume propriu, numai 4.000 de acţiuni, reprezentând 0,134% din capitalul social al părţii vătămate (fapt reţinut ca atare chiar în referatul procurorilor), iar persoanele al căror vot se pretinde că l-ar fi influenţat sau chiar controlat, ca urmare a calităţii sale de preşedinte al A.S. din SNP Petrom SA şi respectiv de beneficiar real al companiei offshore Elbahold LTD, nu au fost încă audiate, în aceeaşi situaţie aflându-se, de altfel, şi ceilalţi acţionari participanţi la cele două adunări”, arată instanţa.
Cazul SOV şi Ţurcan, „Nu este formulată acuzaţia de a fi avut vreo participaţie”
Referitor la Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan, „în sarcina cărora se reţine, potrivit actelor de inculpare, că ar fi contribuit numai la încheierea contractelor prin care SC Petromservice SA a achiziţionat acţiuni (pretins supraevaluate) la banca şi la cele şase societăţi comerciale din Republica Moldova – avându-se în vedere raporturile informale ale acestora cu inculpatul Liviu Luca, dar şi cu persoane din conducerea executivă a societăţii (inculpaţii Gheorghe Şupeală şi Zizi Anaganstopol care, în calităţile de director general şi respectiv director financiar, au semnat acele contracte), conform mesajelor de poştă electronică identificate cu prilejul percheziţiei informatice (care datează însă dintr-o perioadă mult anterioară faptelor anchetate, chiar în referatul cu propunerea de arestare preventivă indicându-se ca dată a acelor mesaje 20 octombrie 2006) şi declaraţiei martorei M.O.M.(care îl descrie pe inculpatul Sorin Ovidiu Vîntu. ca fiind „consilierul pe probleme de afaceri” al inculpatului Liviu Luca şi relatează despre întâlniri ale inculpaţilor anterior menţionaţi, pe teme legate de situaţia financiară şi investiţiile societăţii) – Curtea constată că nu este formulată acuzaţia de a fi avut vreo participaţie, determinată, la adoptarea hotărârilor (în cadrul Adunărilor Generale Extraordinare ale Acţionarilor şi al Consiliului de Administraţie) fără de care, potrivit chiar referatului procurorilor, acele contracte nu ar fi putut fi încheiate”.
CAB: „Procurorii nu fac referiri concrete”
Curtea de Apel mai arată că nu se invocă nicio modalitate de zădărnicire a aflării adevărului, e către acuzaţii din dosarul Petromservice, „procurorii nefăcând vreo referire concretă la posibilitatea influenţării de către inculpaţi a unei părţi, martor sau expert (calitate procesuală pe care, cel puţin până în prezent, niciunul dintre directorii sau acţionarii nominali invocaţi nu o are) ori la distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă.”
Acuzaţiile din alte dosare, „nu au caracter de fapte noi”
În cazul lui Sorin Oviu Vîntu, Octavian Ţurcan, Mihai Sorin, Gheorghe Şupeală şi Zizi Anaganstopol procuorii susţin că aceştia ar arestaţi preventiv deorece sunti trimişi în judecată în alte dosare penale „Raportat la aceste date, Curtea constată că faptele imputate celor cinci inculpaţi în prezenta cauză, pretins săvârşite în perioadele 2007-2008 (în cazul inculpatului Zizi Anaganstopol), 2007-2009 (în cazul inculpatului Gheorghe Şupeală) şi respectiv 2008-2009 (în cazul inculpaţilor Sorin Oviu Vîntu, Octavian Ţurcan, Mihai Sorin), nu au caracter de fapte noi faţă de faptele cu privire la care aceştia au fost trimişi în judecată, în cursul anilor 2010 şi 2011, fiind anterioare acelor momente şi concurente cu faptele respective, astfel că nu pot fundamenta cazul de arestare preventivă invocat”, arată magistraţii.
Curtea a analizat „comportamentul social al lui SOV”
În privinţa lui Mihai Sorin, Octavian Ţurcan şi Sorin Ovidiu Vîntu, Curtea de Apel a reţinut că, la data formulării propunerii de arestare preventivă, erau incidente, în alte cauze alte măsuri preventive alternative, respectiv obligarea de a nu părăsi ţara (Mihai Sorin din data de 25 noiembrie 2010, Octavina Ţurcan şi SOV din data de 16 septembrie 2010), la care se adaugă, în cazul inculpatului SOV- liberarea provizorie sub control judiciar (dispusă, la data de 16 iunie 2011), „iar comportamentul social al acestora, aflat sub supravegherea strictă a autorităţilor statului, ca urmare a obligaţiilor şi restricţiilor impuse pe durata acelor măsuri, nu a relevat, începând cu datele punerii în libertate şi până în prezent, acţiuni concrete prin care să se tulbure într-adevăr ordinea publică”.
Au criticat arestarea preventivă decisă de Mitu Stegaru
Potrivit magistraţilor, că încheierea judecătorului Mitu Stegaru, de la Tribunalul Bucureşti, nu cuprinde, în considerentele sale, o analiză proprie a cu privire la aspectele esenţiale ale cauzei (temeiurile de fapt şi de drept invocate în susţinerea propunerii de arestare preventivă), „ci reproduce integral, chiar ad litteram, susţinerile procurorilor din acea propunere, atât cu privire la situaţia de fapt, cât şi cu privire la împrejurările reţinute a motiva măsura preventivă dispusă”.
Dosarul Petromservice-Vîntu-Luca. Procurorii au continuat să pună sechestre asiguratorii, 92 de imobile sunt indisponibilizate
Se încarcă comentariile...
