Curtea Supremă, despre Dan Şova, condamnat la 3 ani de închisoare: Ştia legea, era în Senat când s-a votat forma agravantă a traficului de influenţă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Fostul ministru şi senator PSD Dan Şova era parlamentar în momentul în care a fost votat noul Cod Penal, care prevede o formă agravantă a infracţiunii de trafic de influenţă în cazul demnitarilor şi ar fi trebui să ştie care sunt consecinţele acester prevederi. Însă el a continuat să primească şpagă, acuză judecătorii Curţii Supreme care l-au condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă.

De asemenea, pe 25 septembrie 2017, când a fost condamnat în dosarul CET Govora, Şova a aflat că este obligat şi la plata către stat a sumei de 100.000 euro sau contravaloarea în lei la cursul BNR din ziua plăţii, cu titlu de confiscare specială. Fostul director al CET Govora Mihai Bălan a fost şi el condamnat la 3 ani închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată. Sentinţa nu este definitivă. 

La ultimul termen al procesului, Şova a cerut în faţa magistraţilor achitarea, şi a susţinut că este nevinovat. 

În plus, el a arătat că în cazul său sunt aplicabile prevederile vechiul Cod Penal, fiind vorba de fapte din 2011, iar noul Cod Penal a intrat în vigoare în data de 1 februarie 2014. Fostul demnitar vorbea despre forma agravantă a infracţiunii de trafic de influenţă în cazul demnitarilor. 

Însă judecătorii au respins acest punct de vedere, şi au explicat că o astfel de agravantă exista şi înainte de intrarea în vigoare a noului Cod Penal, prin Legea 78/2000 de combatere a infracţiunilor de corupţie.

„Or, la data intrării în vigoare a noului Cod penal şi, corelativ, a noilor dispoziţii din Legea nr.78/2000, inculpatul Şova Dan Coman avea calitatea de senator (exercita o funcţie de demnitate publică), iar acesta, ca jurist şi senator, a avut cunoştinţă de intrarea în vigoare a dispoziţiilor legale care agravau pedeapsa pentru trafic de influenţă în cazul persoanelor care exercită o funcţie de demnitate publică”, au arătat magistraţii.

„Cu toate acestea, inculpatul Şova Dan Coman a continuat realizarea rezoluţiei infracţionale iniţiale, prin continuarea activităţii infracţionale, prin realizarea elementului material al infracţiunii de trafic de influenţă constând în «primirea» sumei de 5.000 de euro lunar, calitatea de senator (funcţie de demnitate publică) fiind îndeplinită până la data epuizării infracţiunii”, a mai precizat Curtea Supremă.

Curtea Supremă: Ştia legea!

Potrivit DNA, Şova a pretins în mod direct 5.000 de euro pe lună de la denunţătoarea din acest dosar în schimbul intervenţiei sale pe lângă directorul general Mihai Bălan pentru încheierea unui contract de asistenţă juridică cu casa de avocatură a denunţătoarei. Şova a primit în total suma de 100.000 de euro, preţul traficului de influenţă. 

„În concluzie, având în vedere că inculpatul - senator, deci persoană care exercită o funcţie de demnitate publică -  deşi a avut cunoştinţă de agravarea pedepsei în cazul persoanelor care exercită o astfel de funcţie, a continuat, în mod voit şi conştient activitatea infracţională, actele cu relevanţă penală constând în «primirea» sumelor de câte 5.000 euro lunar (a doua modalitate de săvârşire a elementului material al infracţiunii de trafic de influenţă), chiar şi după intrarea în vigoare a noilor dispoziţii legale, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal, atrage răspunderea sa penală în condiţiile noii legi, iar nu în condiţiile legii anterioare”, arată Curtea Supremă.

Din această perspectivă, magistraţi au arătat că este neîntemeiat şi argumentul „lipsei de previzibilitate al legii”, cel puţin din două motive: primul se referă la faptul că noile dispoziţiile legale, care urmau să intre în vigoare la data de 1 februarie 2014, au fost publicate în Monitorul Oficial şi aduse la cunoştinţa publicului larg cu circa 2 ani înainte (prin publicarea Legii nr.187/2012 în Monitorul Oficial nr.757/12.11.2012), iar al doilea se referă chiar la calitatea lui Dan Şova,  avocat şi membru al Parlamentului, putere legiuitoare care a aprobat noua legislaţie de drept penal, „persoană în cunoştinţă de cauză cu privire la noile legi adoptate de Parlamentul României”.

De ce a primit „cu executare”

Curtea Supremă a explicat că fostul director al CET Govora Mihai Bălan a fost şi el condamnat la 3 ani închisoare cu suspendare deoarece a recunoscut acuzaţiile în acest caz.  „A contribuit, evident prin coroborare şi cu celelalte probe administrate, la deplina şi temeinica stabilire a adevărului şi va fi avută în vedere la individualizarea pedepsei, atât a cuantumului, cât şi a modalităţii de executare”, au motivate magistraţii. În plus, Bălar ar fi făcut aceste infracţiuni „ca urmare a unor presiuni exercitate asupra lui” de către Şova.

Pe de altă parte, în cazul lui Şova, judecătorii au explicat că „ Înalta Curte nu a avut posibilitatea reală să reţină aspecte favorabile cu relevanţă pentru individualizarea pedepsei, mai ales a modalităţii de executare a pedepsei, cele la care apărarea a făcut referire în concluziile scrise nefiind de natură să justifice temeinic opţiunea pentru modalitatea neprivativă de libertate a executării”.

„Pentru ambii inculpaţi, sub aspectul cuantumului pedepsei, au fost avute în vedere criteriile generale prev. de art.74 C.pen., reţinându-se modul de comitere a infracţiunilor, descris anterior, consecinţele păgubitoare importante cauzate, chiar şi în cazul unei entităţi economice de mărimea CET Govora SA (societate comercială pe acţiuni cu capital integral de stat) şi care, în prezent, se află în procedura de insolvenţă (aşa cum rezultă din cele consemnate în încheierea din data de 06 septembrie 2016), conduita după săvârşirea infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit (cu precădere în cazul inculpatului Şova Dan Coman)”, au punctat judecătorii. 

Acuzaţiile DNA

Dan Şova a fost trimis în judecată în luna ianuarie în dosarul CET Govora, în care este acuzat că a luat mită 100.000 de euro pentru a asigura încheierea unui contract între CET Govora şi o firmă de avocatură. Alături de Şova a fost judecat şi fostul director general al CET Govora, Mihai Bălan, pentru trafic de influenţă şi abuz în serviciu.

Potrivit procurorilor DNA, în perioada octombrie 2011 - iulie 2014, Dan Şova a pretins sume de bani şi a primit în total 100.000 de euro de la o persoană denunţătoare, în schimbul traficării influenţei sale reale pe care o avea pe lângă Mihai Bălan, director general al CET Govora SA, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unor contracte de asistenţă juridică cu o anumită societate de avocatură, contracte de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro/lună.

Procurorii notează în rechizitoriu că, în urma demersurilor lui Dan Şova pe lângă Mihai Bălan, în lunile decembrie 2011 şi mai 2013, Bălan a încheiat două contracte de consultanţă cu firma de avocatură reprezentată de martorul denunţător, iar în perioadele ianuarie-octombrie 2012 şi respectiv iunie 2013-august 2014 a avizat, din partea CET Govora, plăţile efectuate în baza celor două documente, cu încălcarea prevederilor legale şi a normelor interne de funcţionare a societăţii respective.

DNA mai arată că aceste contracte nu erau justificate pentru că atunci CET Govora avea un departament juridic în care îşi desfăşurau activitatea şase jurişti, iar problematica dosarelor aflate în lucru nu impunea asistenţă din partea vreunei societăţi de avocaţi.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite