Cum subţiază Guvernul bugetul Armatei Române: sub 2 la sută din PIB pentru MApN

Deşi responsabilii guvernamentali s-au angajat public să aducă bugetul Apărări la un nivel de cel puţin 2 la sută din Produsul Intern Brut (PIB), în 2018 cheltuielile militare ale României nu au atins acest prag ba chiar, procentual, au scăzut faţă de cele din 2017.  Concret, de la 1,81 la sută în 2017, acestea au ajuns anul trecut la 1,79 la sută din PIB, adică 17.007.300 mii lei.

Mai mult, conform proiectului de buget pentru acest an, raportat la PIB-ul de 1.022.500 milioane lei, procentual, cheltuielile militare ale României rămân pe trendul descendent, pentru acest capitol fiind alocată suma de 18.125.001 mii lei, adică 1,77 la sută din PIB.

Asta în contextul în care anul trecut, în timpul summit-ului NATO de la Bruxelles,  preşedintele american, Donald Trump, le-a cerut statelor membre NATO să mărească cheltuielile pentru securitate la cel puţin 2% din PIB.

Concret, preşedintele american Donald Trump a lansat un nou atac împotriva aliaţilor din NATO, acuzând cheltuielile insuficiente pentru apărare, într-o sesiune cu uşile închise a summit-ului Alianţei.

Şeful NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat cerinţa lui Trump, dar a precizat că nu s-a ajuns la un acord între statele membre în această privinţă.

Achiziţiile care nu suportă amânare

Analistul militar Aurel Cazacu crede că micşorarea bugetelor Apărării nu este de bun augur. “Aliaţii nu vor vedea cu ochi buni  acest lucru mai ales că ne-am luat nişte angajamente. Este foarte important să existe banii pentru achiziţiile care nu suportă amânare. Rusia merge înainte cu ofensiva ei, iar noi nu prea facem nimic ca să ne dotăm. Războiul bate la uşă şi noi nu suntem în stare să cumpărăm corvete, rachete sau submarine. Acum vin amercanii cu navele, dar, din punct de vedere legal, pot sta numai o perioadă limitată de timp în Marea Neagră”, a precizat expertul.

Rusia merge înainte în ofensiva ei, iar noi nu prea facem nimic ca să ne dotăm Aurel Cazacu Analist militar

Aurel Cazacu susţine că Armata pierde bani şi din cauza modului în care se fac de achiziţiile. “Probabil că în anul trecut s-ar fi ajuns la 2 la sută din PIB dacă nu s-ar fi ratat pe bandă rulantă procedurile de achiziţie. Nu suntem în stare să le finalizăm. Drept urmare trebuie schimbată procedura de achiziţie. Trebuie urmată calea folosită la bateriile Patriot, de exemplu, în sistem  Guvernă - Guvern. Sunt convins că, dacă li va se cere, în câteva luni, militari pot să pună la punct specificaţii tehnice şi să pregătească drafturile de contracte pentru toate sistemele de armament. Sigur, trebuie avut în vedere ca, în cea mai mare parte, sistemele de armament care vor fi cumpărate să fie produse în România. Din două motive. În primul rând se întorc în ţară o parte din bani şi, mai apoi, mentenanţa echipamentelor se va face aici, lucru important din punct de vedere strategic ”, spune analistul.

Marile contractele ratate în 2018

De altfel, în 2018 s-au derulat cu succes şi s-au făcut plăţi de câteva miliarde însă doar pe marile contractele negociate direct, Guvern-Guvern, în principal pentru armament american. Este vorba de achiziţionarea sistemul de apărare anti-aeriană Patriot, a lansatoarelor de rachete HIMARS şi a transportoarelor blindate Piranha V. 

În schimb, licitaţiile lansate de MApN au bătut pasul pe loc şi au tot fost amânate. Cu ceva timp în urmă, fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor, anunţa că anul 2018 va fi „Anul Marinei” şi că cel puţin două mari contracte vor fi semnate: corvete multifuncţionale ce ar urma să fie construite în ţară, dar şi sistemele mobile de lansare rachete anti-navă de pe coastă. Nici unul şi nici celălalt nu s-au mai concretizat în 2018. Apoi o altă mare achiziţie publică ce nu s-a mai realizat în anul trecut a fost cea pentru 3.300 de camioane militare şi platforme de transport multifuncţionale.

Internele depăşesc Armata şi îşi renovează sediul cu 322 de milioane de lei

Interesant este că, în acest an, în premieră, Ministerul Afacerilor Interne are un buget mai mare decât MApN atingând un plafon de 18.467.209 mii lei, cu o creştere de peste 21 la sută faţă de 2018. Cel mai probabil,  banii nu vor fi folosiţi pentru creşterea salariilor sau pentru dotarea poliţiştilor pentru că MAI şi-a bugetat 322 de milioane de lei pentru reabilitarea şi modernizarea sediului din Piaţa Revoluţiei.  Concret, după reabilitarea termică, clădirii îi vor fi adăugate “echipamente pentru surse de energie regenerabilă şi vor fi modernizate sistemele de instalaţii pentru a eficientiza consumul de energie”.

Plus la servicii, minus la parchete

Bugetele Serviciului Român de Informaţii, al Serviciului de Informaţii Externe, al Serviciului de Protocol şi Pază şi al Servicului de Telecomunicaţii speciale au creşteri, conform proiectului de buget cuprinse între 4,8% şi 69% faţă de anul trecut, în timp ce sumele alocate DNA şi DIICOT scad.

Conform proiectului, bugetul SRI este de 2,4 miliarde lei, cu o creştere de 4,8% faţă de anul trecut, cel al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale de 604 milioane lei, cu o creştere de 69%, bugetul SPP de 233 milioane lei, în creştere cu 20% iar bugetul SIE de 309 milioane lei, în creştere cu 8,5%.