Cum a ajuns un ofiţer care a omorât un locotenent la Revoluţie să fie noul adjunct al şefului Jandarmeriei Române

Numirea colonelului Remus Cîmpan este cotestată de revoluţionari

Numire controversată la vârful Jandareriei Române. Ministrul Marcel Vela l-a numit în funcţia de  prim-adjunct al inspectorului general al Jandarmeriei Române pe colonelul Remus Cîmpan, fostul comandant al Grupării de Jandarmi Timişoara, care a fost cercetat de procurorii militari pentru uciderea unui tânăr locotenent, în timpul Revoluţiei din Decembrie 1989.

Preşedinte Asociaţiei „21 Decembrie”, Doru Mărieş, a declarat pentru „Adevărul” că numirea în funcţie a  colonelul Remus Cîmpan este strigătoare la cer. „Mi se pare că avem de-a face cu o bătaie de joc la adresa revoluţionarilor. La 30 de ani de la acele evenimente, nu poţi pune într-o funcţie aşa de importantă, din care abia am scăpat de indivizi precum Cocoş (colonelul Sebastian Cucoş, la un moment dat, prim-adjunct al inspectorului general al Jandarmeriei Române, implicat în evenimetele de la mitingul diasporei-n.r.), o persoană despre care avem certitudinea că a împuşcat un om. Indiferent dacă a fost de vină sau nu. Şi dacă tot vorbim de vină, conform unei decizii a Curţii Europene, în România, în timpul Revoluţiei, au avut loc crime împotriva umanităţii, iar cercetările ar trebui să se facă, separat, pentru fiecare victimă în parte. Dosarele Revoluţiei nu au fost finalizate şi deci, după părerea mea nu, avem o certitudine a unei nevinovăţii. Repet, această numire este o sfidare adusă la adesa victimelor Revoluţie şi a rudelor acestora. Chiar nu are Jandarmeria oameni care să nu fi avut de-a face cu faptele de la Revoluţie?”, s-a întrebat înainte de a încheia preşedinte Asociaţiei „21 Decembrie

A minţit în CV

La rândul lui, într-o postare pe Facebook, revoluţionarul Marian Moroşanu, zis şi Ceauşescu, a atras atenţia că Remus Cîmpan minte în cadrul CV-ului: "Remus Cîmpan minte cu neruşinare în CV-ul lui, în care afirmă că în perioada 1985-1988 a urmat Şcoala militară de ofiţeri activi ai MAI- în anul de glorie al lui Ceauşescu aceasta era Şcoala de ofiţeri activi de securitate ai MI. Iar în perioada 1988-1991 el scrie că era comandant de subunitate la Centrul de perfecţionare jandarmi - minciuni! - era comandant la securitatea Lugoj. Nu merge să pui securişti vechi în haine (grade) noi, domnule Vela!".

Execută ordinele orbeşte

Promovarea colonelului Remus Cîmpan a stârnit, conform portalului impactpress.ro, şi indignarea profundă a revoluţionarilor din Timişoara, care nu uita că proaspătul avansat în ierarhia Jandarmeriei Româna a luat viaţa unui om. Astfel, revoluţionarii atrag atenţia că avansarea colonelului Remus Cimpan ar avea legătură cu disponibilitatea sa de a executa orbeşte toate ordinele. „Situaţia actuala este identică cu cea din 1989 adică situaţie de urgenţă atunci când col. Cîmpan a împuşcat un om, oare în prezent situaţia vă fi diferita? În timp ce victima col. Cîmpan a fost declarata erou, ce să înţelegem despre col. Cîmpan, că este tot erou, dar unul negativ şi cu merite să fie promovat sau să execute orbeşte (că în 1989) ordinele. Cu stimă un grup de revoluţionari!”, se arată, într altele, în mesajul primit de impactpress.ro de la revoluţionari.

Faptele şi decizia procurorilor

În 22 decembrie 1989, locotenentul Dorel Boara, de la penitenciarul Drobeta Turnu Severin, a fost împuşcat mortal de locotenentul Remus Cîmpan, în incinta UM 0389 Lugoj. Prin rezoluţia procurorilor militari din 19.12.1990 s-a dispus neinceperea urmăririi penale, invocandu-se eroarea de fapt, care înlătură răspunderea penală.  “În momentul în care a acţionat în stare de necesitate şi de alarmare a unităţii, lt. Cîmpan Remus nu cunoştea împrejurarea că cel apărut în spatele dispozitivului de apărare, nu este terorist. La producerea evenimentului a contribuit în mod deosebit culpa victimei, care, contrar ordinului primit, din proprie iniţiativă, s-a deplasat în zona dispozitivului de apărare, îmbrăcat civil şi fără vreun semn distinctiv”, au stabilit procurorii militari Petre Izdrescu, şeful Parchetului Militar Timişoara de la acea vreme, şi, după 20 de ani, şi procurorul militar Nicolae Coteanu, de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti.