CSM: Legea insolvenţei persoanelor fizice ar putea bloca activitatea instanţelor

CSM avertizează asupra consecinţelor intrării în vigoare a legii insolvenţei persoanelor fizice

Legea insolvenţei persoanelor fizice, odată intrată în vigoare, ar putea aduce 1,8 milioane de dosare de judecat într-un an, ceea ce ar bloca activitatea Tribunalului Bucureşti şi a judecătoriilor de sector, potrivit unei estimări a Consiliului Superior al Magistraturii, trimisă Parlamentului.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Camerei Deputaţilor date care conturează impactul pe care intrarea în vigoare a legii insolvenţei persoanelor fizice l-ar avea asupra instanţelor din Bucureşti, potrivit Digi24.ro.

Estimarea CSM arată că ar fi nevoie de cel putin 600 de noi judecători, însă şi de timp pentru pregătirea lor. Aceste argumente ar trebui să convingă parlamentarii să nu devanseze intrarea în vigoare a legii pentru finalul lunii septembrie, faţă de 2017 aşa cum dorea Guvernul.

Fiecare dintre cele şase judecătorii din Bucureşti ar putea deschide, lunar, până la 1.000 de noi dosare de insolvenţă a persoanelor fizice. Asta, în condiţiile în care, pentru fiecare proces nou există în medie până la 30 de solicitări asociate. În aceste condiţii, în căile de atac la Tribunalul Bucureşti ar ajunge, lunar, 180.000 de noi dosare. Şi având în vedere că, în fiecare an se înregistrează dosare noi timp de 10 luni, într-un an la Tribunal s-ar ajunge la 1,8 milioane de dosare.

În datele transmise de CSM Legislativului sunt cuprinse şi informaţiile primite de la Banca Naţională, privind numărul de credite neperformante acordate persoanelor fizice. Datele arată că numărul acestora a scăzut în ultimii trei ani, însă la finalul lui 2015 se înregistrau aproape 80.000 de contracte cu întârzieri la plată mai mari de 3 luni.

În ceea ce priveşte costurile de judecată, CSM arată că acestea ar putea fi similare cu cele înregistrate în cazul falimentului firmelor.

Legea falimentului personal a fost publicată în Monitorul Oficial la finalul lui 2015. Ulterior, prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul a amânat aplicarea legii până la începutul lui 2017. Senatul a respins propunerea. Camera Deputaţilor este decizională.