Credit doar cu buletinul. Al altuia!

Ciprian Fabian a depus ieri plângere la poliţie

Un sătmărean s-a trezit peste noapte dator cu 3.000 de lei pentru aparate electrocasnice pe care nu le-a cumpărat. Ciprian Fabian a fost introdus pe lista Flanco a clienţilor rău-platnici, iar acum nu îşi mai poate cumpăra aparatură de la niciun magazin.

UPDATE: Reţea mafiotă, specializată în obţinerea de credite cu acte false, anihilată astăzi în Galaţi. 30 de arestări în acest caz

Cartea de identitate a oricărui român poate ajunge cu uşurinţă la îndemâna reţelelor de falsificatori de acte sau de adeverinţe de venit. Unele hoteluri cer buletinul, copii după actul de identitate sunt necesare la orice contract de telefonie, internet sau cablu. Au existat cazuri în care reţele de falsificatori au acţionat chiar cu complicitatea unor funcţionari de la serviciile publice de emitere a actelor de identitate.

Ţeapa anului prin curier: A rămas şi fără calculator şi bani

Zeci de mii de sibieni umblă fără acte de identitate

FOTOGALERIE Cum să furi un milion. Cu buletinul!

Pensionarul „James Bond” cu 12 buletine de identitate false

Şocant - puşcărie pentru leucemie

Ţepar la bănci cu trei adrese fictive din Ploieşti

Braşov: EXCLUSIV/ Ţeparul „Vampirică", identităţi false cu facturi furate

Sătmăreanul Ciprian Fabian figurează în lista rău-platnicilor de la Flanco, cu o datorie de 3.000 de lei, deşi susţine că nu a cumpărat niciodată vreun produs din acest magazin. Dosarul de recuperare a datoriei care figurează pe numle lui Fabian a fost cesionat firmei EOS KSI, din Bucureşti.

Adeverinţă de venit falsă, la dosar

Ciprian Fabian spune că până în momentul în care a fost contactat de agenţii firmei de recuperări din Bucureşti nu a ştiut de existenţa unui dosar de recuperări debit pe numele său.

„Nu m-a sunat nimeni niciodată de la Flanco să îmi comunice că aş avea de plătit rate pentru nişte produse pe care le-aş fi achiziţionat în anul 2008. În dosarul de recuperări al firmei EOS KSI apar cu datorii de 3.000 de lei pentru ratele neachitate pentru un televizor şi un laptop. Reprezentanţii firmei de recuperări mă sună încontinuu să îmi achit datoriile, iar acum trebuie să dovedesc că nu am cumpărat niciodată nimic de la Flanco", ne-a declarat sătmăreanul.

În adeverinţa de venit ataşată în dosarul întocmit la Flanco, sătmăreanul apare ca fiind angajat ca muncitor necalificat la firma SC Baghera SRL, cu sediul pe strada Lucian Blaga din Satu Mare. În realitate, în 2008, când a fost făcut dosarul, Ciprian Fabian era angajat la Consiliul Judeţean Satu Mare în funcţia de purtător de cuvânt. SC Baghera SRL apare în Registrul Comerţului ca fiind inactivă din data de 29 mai 2009.

În plus, în actele din dosar, codul numeric personal al sătmăreanului este greşit. Fabian nu îşi poate explica cum i-au ajuns datele personale în posesia firmei Baghera sau a persoanei care a cumpărat bunurile de la Flanco pe numele său.

Bunuri achiziţionate de la Media Galaxy

În vara lui 2007, Ciprian şi-a cumpărat de la Media Galaxy un televizor şi un laptop în valoare de aproximativ 3.000 de lei. În toamna lui 2008, la mai bine de un an de la lichidarea creditului de la Media Galaxy, a fost căutat de un angajat al firmei de recuperări EOS KSI, care l-a informat cu privire la aşa-zisa datorie pe care o are către Flanco. „Am rămas şocat când am auzit. Prima dată am crezut că e o confuzie. Când le-am arătat chitanţa cu care mi-am achitat ratele de la Media Galaxy, mi-au spus că e vorba de fapt despre Flanco şi nu despre Media Galaxy. Anul trecut, la începutul lunii noiembrie am solicitat, în scris, firmei de recuperări o copie de pe contract, însă nu am primit răspuns", a spus tânărul sătmărean.

Va cere daune

Ciprian Fabian a decis să apeleze la ajutorul poliţiei. Acesta a depus, ieri după-amiază, o plângere la Inspectoratul Judeţean de Poliţie împotriva Flanco şi Cetelem, firma care a aprobat dosarul de creditare. El a cerut identificarea persoanelor care au întocmit dosarul şi a celor care au cumpărat aparatura folosindu-se de datele lui personale. Sătmăreanul este hotărât să ceară daune de 50.000 de euro.

„Probabil, funcţionarul care a primit dosarul mi-a falsificat semnătura. Voi cere Poliţiei şi Parchetului să-l depisteze, pentru că e un lanţ de complicaţii", a mai spus Ciprian Fabian.

Reprezentanţii firmei EOS KSI, angajată de Cetelem pentru recuperarea debitului, nu au dorit să comenteze acest caz. „Am înţeles că este vorba despre un caz de fraudă. Recomandăm ca domnul Ciprian Fabian să se adreseze poliţiei pentru soluţionarea acesteia", a declarat, în scris, directorul de vânzări şi marketing Bogdan Roşu al firmei de recuperări EOS KSI.

În schimb, reprezentanţii Cetelem spun că deocamdată fac verificări: „În urma sesizării dumneavoastră, am demarat investigaţiile pentru soluţionarea acestei situaţii. Imediat ce vom dispune de toate elementele necesare, vom comunica răspunsul nostru".

Condiţii minime de verificare

Toţi marii retaileri de electrocasnice de pe piaţa românească permit clienţilor achiziţionarea de bunuri în rate, prin intermediul creditelor acordate de instituţii financiare nebancare (IFN) agreate de comerciant. Pentru a solicita un astfel de împrumut, clientul trebuie să prezinte o copie după actul de identitate, o cerere de credit, o adeverinţă de salariu semnată şi ştampilată de angajator, dar şi un număr de telefon fix sau o adeverinţă de la Primărie pentru confirmarea domiciliului.

În plus, pentru IFN-urile înscrise în Registrul Special la Banca Naţională a României, cum este cazul Cetelem, există obligativitatea solicitării fişei fiscale pentru anul anterior. Obligativitatea fişei fiscale la acordarea creditelor a fost introdusă din octombrie 2008, când banca centrală a modificat normele de creditare pentru bănci şi pentru instituţiile financiare nebancare din Registrul Special.

Pentru a evita cazurile de fraudă sau erori, ofiţe­rul de credite trebuie să compare copia după bu­le­tin cu actul în original, iar poza să corespundă cu fizionomia solicitantului. Mai mult, ofiţerul trebuie să verifice cu angajatorul autenticitatea adeverinţei emise. Adina Vlad

Metode de luat credite cu acte false

Cărţi de identitate falsificate cu ajutorul angajaţilor Biroului de Evidenţă a Populaţiei. Un pensionar din Timiş, Milorad Cirici (63 de ani), a cumpărat alături de fiica şi de soţia sa 23 de buletine false de la o funcţionară de la Serviciul de Evidenţă a Populaţiei din Timişoara. Între 2006 şi 2009, ei au luat aproape 250.000 de euro de la bănci.

Falsificatorii îţi fură datele de identitate şi fac buletine false în baza cărora iau credite pe numele tău. „Cărţi de identitate pierdute sunt peste tot în vitrină. Hoţii de identitate fură datele tale de acolo şi fac cărţi de identitate false. Şi te trezeşti cu rate pe care nu le-ai luat tu, ci altcineva", a spus subcomisarul Cristian Negrilă, şeful Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Timişoara.

Adeverinţe de venit de la firme-fantomă pe numele unor persoane reale. Peste 300 de persoane din Lugoj au luat credite cu buletinul în valoare de 200.000 de euro, pe numele lor, însă folosindu-se de adeverinţe false de muncă.

Robert de Niro, „infractor" la Iaşi

Numele şi chipul actorului Robert de Niro a fost descoperit în iulie 2008 de poliţişti într-un vraf de cărţi de identitate false folosite de şase ieşeni pentru obţinerea de credite de consum. Braşoveanul Radu Turlacu (foto) şi-a fabricat 44 de cărţi de identitate pentru a obţine mai multe credite bancare şi a cumpăra diverse bunuri de valoare. El a reuşit să păcălească mai multe bănci.