Comitetul ONU împotriva Torturii critică România pentru situația din azile și-i cere să ia măsuri urgente

Organizația Națiunilor Unite critică România pentru situația din azile. Comitetul ONU împotriva Torturii recomandă țării noastre să ia măsuri imediate.

Bătrână. FOTO Pixabay

Într-un raport publicat vineri, Comitetul ONU împotriva Torturii, organism cu sediul la Geneva,  și-a exprimat „profunda îngrijorare” cu privire la acuzaţiile de tortură, rele tratamente, supraaglomerare, lipsă de personal calificat şi specializat şi condiţii materiale precare atât în instituţiile de psihiatrie, cât şi în unităţile de îngrijire socială din România. 

Instituţia ONU face mai multe recomandări României, unul dintre statele semnatare ale Convenţiei ONU împotriva torturii.

Iată ce cere României Comitetul ONU împotriva Torturii:

(a) Să efectueze investigaţii prompte, imparţiale, aprofundate şi eficiente cu privire la toate acuzaţiile de tortură şi rele tratamente în instituţiile psihiatrice şi în centrele de asistenţă socială şi să se asigure că persoanele suspectate de comiterea unor astfel de acte sunt suspendate imediat din funcţiile lor pe toată perioada anchetei, garantând totodată respectarea principiului prezumţiei de nevinovăţie;

(b) să urmărească în justiţie persoanele suspectate de a fi comis acte de tortură sau rele tratamente în temeiul articolelor 282, respectiv 281 din Codul penal şi, în cazul în care sunt găsite vinovate, să se asigure că acestea primesc pedepse proporţionale cu gravitatea faptelor lor şi că victimele beneficiază de reparaţii şi reabilitare corespunzătoare în timp util;

(c) Să ia măsuri imediate pentru a îmbunătăţi condiţiile materiale şi a reduce supraaglomerarea în instituţiile psihiatrice şi în unităţile de asistenţă socială şi să intensifice acţiunile de sprijinire a dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi şi boli mintale, inclusiv prin investiţii în servicii alternative şi comunitare, în colaborare cu partenerii relevanţi;

(d) să asigure alocarea de resurse financiare şi umane adecvate pentru instituţiile psihiatrice şi unităţile de îngrijire socială, inclusiv prin furnizarea de personal specializat în furnizarea de îngrijire pentru astfel de pacienţi şi rezidenţi, împreună cu cursuri de formare adaptate, periodice şi continue, pentru a asigura cele mai înalte niveluri de îngrijire;

(e) să se asigure că sunt puse în aplicare suficiente garanţii juridice şi procedurale pentru pacienţii din instituţiile psihiatrice şi unităţile de îngrijire socială, atât în drept, cât şi în practică, şi că acestea sunt însoţite de o revizuire judiciară periodică şi de căi de atac eficiente împotriva instituţionalizării involuntare de jure şi de facto;

(f) Să se asigure nu numai că organismele naţionale înfiinţate cu mandate de monitorizare a instituţiilor psihiatrice şi a unităţilor de îngrijire socială, cum ar fi Mecanismul naţional de prevenire şi Consiliul naţional de monitorizare, sunt în măsură să îşi îndeplinească efectiv mandatele, fără obstacole nejustificate, ci şi că organizaţiilor neguvernamentale li se permite şi li se conferă competenţe în acest sens, inclusiv prin eliminarea barierelor administrative inutile care le împiedică să îşi desfăşoare activitatea legitimă şi importantă.

 Comitetul ONU a recunoscut  câteva măsuri pozitive implementate în România

Pe de altă parte, Comitetul a recunoscut măsurile pozitive de îmbunătăţire a monitorizării acestor instituţii și a menționat că a constatat că un unele unităţi au primit ordin de încetare a activităţii ca urmare a faptului că nu au îndeplinit standardele minime de îngrijire.

Au fost recunoscute, de asemenea, măsurile legislative luate de către România pentru a îmbunătăţi accesul la justiţie pentru persoanele cu dizabilităţi şi boli mintale şi pentru a reforma sistemul de tutelă, inclusiv prin adoptarea Legii nr. 140/2022, dar regretă faptul că, în practică, nu toate persoanele care ar fi trebuit să beneficieze de această lege au avut desemnaţi reprezentanţii prevăzuţi, specificaţi în cadrul legislaţiei.

Comitetul ONU împotriva Torturii și-a exprimat îngrijorarea faptul că deciziile de prelungire a internării involuntare în instituţii psihiatrice nu sunt supuse în mod automat controlului judiciar şi că persoanele care doresc să conteste aceste instituţionalizare nu au întotdeauna acces la o asistenţă juridică eficientă.

Alte îngrijorări

Comitetul și-a exprimat îngrijorarea cu privire la supraaglomerarea din închisori, instituțiile psihiatrice și centrele de îngrijire socială, dar și cu privire la condițiile precare în care se află deținuții, pacienții și rezidenții și a îndemnat țara noastră să renunțe la „unitățile speciale de intervenție" din închisori, cum , de altfel, recomandase anterior, solicitând României să furnizeze informații de monitorizare privind punerea în aplicare a acestei recomandări.