Comisia Europeană cere României să găzduiască 6.351 de imigranţi. Leonard Orban: Trebuie să se meargă pe cote voluntare, nu cote obligatorii INFOGRAFIE

Comisia Europeană cere României să găzduiască 6.351 de imigranţi dintr-un total de 160.000 sosiţi în Grecia, Italia şi Ungaria, potrivit unei propuneri de repartizare a acestora publicată miercuri pe site-ul CE.

Comisia Europeană (CE) a prezentat miercuri o propunere de repartizare între statele membre ale Uniunii Europene a 120.000 de imigranţi sosiţi în Italia (15.600), Grecia (50.400) şi Ungaria (54.000).

Conform acestei propuneri, România ar urma să primească 4.646 de imigranţi, dintre care 604 din Italia, 1.951 din Grecia şi 2.091 din Ungaria, informează Mediafax.

Aceasta se adaugă propunerii formulate de CE în luna mai, care prevedea repartizarea a 40.000 de imigranţi din Grecia şi Italia. CE a propus în mai ca România să primească 1.705 imigranţi, dintre care 682 din Grecia şi 1.023 din Italia. În total, România ar urma să găzduiască 6.351 de solicitanţi de azil.

Germania şi Franţa urmează să accepte cele mai multe persoane - 31.443 şi, respectiv, 24.031. Spania, Polonia şi Olanda sunt următoarele - cu 14.931, 9.287 şi, respectiv, 7.214 de azilanţi, potrivit acestui sistem obligatoriu de cote, care are drept criterii populaţia, economia, şomajul şi acceptarea în trecut a unor refugiaţi de către statele membre.

Preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, le-a cerut miercuri ţărilor din UE să repartizeze imediat 160.000 de refugiaţi.

Totodată, el i-a îndemnat pe europeni să nu facă diferenţe între refugiaţii pe care sunt dispuşi să-i primească în funcţie de religia şi credinţele lor. „Nu există religie, credinţă, filosofie, atunci când e vorba de refugiaţi. Noi nu facem asemenea diferenţe", a pledat el.

„Propunerea (privind relocarea) trebuie să fie adoptată în cadrul Consiliului JAI (miniştrilor de Justiţie şi Afaceri Interne ai UE) din 14 septembrie“, a precizat Juncker.

„Acest lucru trebuie făcut în mod obligatoriu“, a insistat el.

Propunerile enunţate miercuri de Jean-Claude Juncker în faţa parlamentarilor europeni constituie „un prim pas spre o repartizare echitabilă“ în cadrul UE, a subliniat cancelarul german Angela Merkel, relatează Agerpres.

„În general, avem nevoie în Europa de un acord constrângător privind repartizarea coercitivă a refugiaţilor, conform unor criterii echitabile, între state membre“, într-un mod durabil şi fără o plafonare a numărului, a afirmat cancelarul german.

„Nu ne putem mulţumi să declarăm că va fi repartizat un anumit număr de refugiaţi, trebuie să ne gândim la modul în care vom face faţă refugiaţilor care vin la noi“, a apreciat Merkel.

Potrivit ei, ţările membre ale UE „nu pot spune pur şi simplu că dincolo de aceasta (de prima cotă) nu mai vrem să ne ocupăm şi că aceasta este treaba a două sau trei ţări, poate patru“.

Principiul cotelor obligatorii divizează ţările europene. Marea Britanie şi ţările din Europa de Est sunt extrem de reticente.

Germania se aşteaptă ca, doar în acest an, să primească circa 800.000 de solicitanţi de azil, un record la nivelul UE, transmite Agerpres.

Reacţia României

Consilierul prezidenţial Leonard Orban a declarat miercuri că Administraţia Prezidenţială nu şi-a modificat poziţia referitor la numărul de migranţi pe care poate să îi integreze.  „Poziţia noastră e clară, nu ne-am modificat poziţia. Noi considerăm că în continuare trebuie să se meargă pe cote voluntare, nu cote obligatorii şi că în momentul de faţă, noi am făcut oferta cu privire la relocare de migranţi în România conform capacităţii pe care o avem de a primi şi de a integra migranţi", a declarat Orban pentru Mediafax. 

Referitor la posibilitatea de extindere a capacităţii, Orban a spus: "Această extindere nu se poate face pe termen foarte scurt, e nevoie de timp, e nevoie de o anumită pregătire mult mai largă. Nu în ceea ce priveşte a primi migranţi, ci în ceea ce priveşte integrarea lor, e nevoie de modificări legislative, e nevoie de schimbări în anumite mecanisme, deci nu e un lucru deloc simplu." 

Cine nu primeşte refugiaţi, plăteşte

Schema de repartizare are la bază o cotă obligatorie care s-a stabilit ţinând cont de criterii precum populaţia ţării, Produsul Intern Brut, numărul de cereri de azil din trecut şi rata şomajului.

Dacă, din motive obiective şi justificate - de exemplu în cazul unui dezastru natural -, un stat membru nu poate participa temporar la mecanismul obligatoriu de solidaritate sau cel de repartizare, statul respectiv va trebui să aducă o contribuţie financiară la bugetul UE în valoare de până la 0,002% din PIB-ul său.

CE va analiza motivele prezentate de statul respectiv şi va decide dacă acestea justifică sau nu neparticiparea ţării la mecanism pentru maximum 12 luni. Contribuţiile financiare vor fi folosite pentru a finanţa eforturile depuse de celelalte state UE pentru a face faţă situaţiei. 

Bugetul UE va prevedea fonduri în valoare de 780 de milioane de euro pentru aplicarea acestei scheme. Statele membre vor primi câte 6.000 de euro pentru fiecare imigrant găzduit. Italia, Grecia şi Ungaria vor primi câte 500 de euro pentru fiecare persoană transferată, pentru a acoperi costurile cu transportul.

Comisia Europeană propune de asemenea crearea unei liste cu ţări de origine sigure, care va permite procesarea mai eficientă a solicitărilor de azil şi repatrierea mai rapidă a imigranţilor originari din aceste ţări. Astfel, Comisia propune ca lista cu ţări sigure să includă Albania, Bosnia-Herţegovina, Macedonia, Kosovo, Muntenegru, Serbia şi Turcia.

În ceea ce priveşte dimensiunea externă a crizei refugiaţilor, atât timp cât instabilitatea politică şi conflictele din ţările de origine (de exemplu Siria şi Libia) continuă, UE se va confrunta şi pe viitor cu un număr mare de refugiaţi. Contribuţia la soluţii politice în aceste ţări rămâne o prioritate pentru UE, atât prin sprijin financiar către ţările învecinate, cât şi prin acorduri de readmisie şi parteneriat. Până în prezent, 3,8 miliarde de euro au fost mobilizaţi pentru a ajuta ţările vecine cu Siria şi Irakul.

În plus, Comisia propune un fond în valoare de 1,8 miliarde de euro pentru a ajuta la combaterea cauzelor migraţiei din Africa.

Statele membre UE vor putea discuta şi adopta propunerile Comisiei Europene în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului de Afaceri Interne pe tema migraţiei, care va avea loc la 14 septembrie.

   Ca să treacă şi să devină obligatorie pentru statele membre, propunerea Comisiei Europene are nevoie de vot calificat în Consiliu (format din cei 28 de şefii de stat sau de guvern ai ţărilor membre UE) , adică 55% din voturi. Există şi o posibilitate de blocare, dacă minim patru ţări care au împreună minim 35% din populaţia UE resping propunerea de cote obligatorii.

Există, teoretic, posibilitatea ca România să reuşească blocarea propunerilor CE, alături de Grupul de la Vişegrad care se opun şi ele cotelor obligatorii cerute de preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker.

Lista europeană cu ţări de origine sigure trebuie adoptate în comun de PE şi de Consiliu.

Grupurile din PE, cu excepţia euroscepticilor, sprijină impunerea cotelor obligatorii de refugiaţi 

Marile grupuri politice din Parlamentul European, cu excepţia taberei eurosceptice, şi-au manifestat miercuri sprijinul faţă de planul prezentat în aceeaşi zi de preşedintele Comisiei Europene (CE), Jean Claude-Juncker, de repartizare a refugiaţilor prin cote obligatorii între statele UE, consemnează agenţia EFE. 

După intervenţia lui Juncker, preşedintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, a declarat că împărtăşeşte deplin opiniile exprimate de şeful executivului comunitar cu privire la urgenţa generată de criza refugiaţilor. „În Europa suntem mândri că am inventat drepturile omului. Pentru toţi cetăţenii, indiferent de religia lor“, a spus liderul popularilor europeni, făcând astfel aluzie la cei care au afirmat că preferă să găzduiască mai degrabă refugiaţi creştini, nu musulmani, cum este cazul guvernului slovac. 

Nici liderul social-democraţilor europeni (S&D), Gianni Pittella, nu s-a delimitat de abordarea lui Juncker, dar i-a amintit acestuia din urmă că, atunci când a fost numit preşedinte al CE, a promis că UE va avea un „triplu A social“ (aşa cum în sectorul financiar agenţiile de rating evaluează cu AAA performanţa maximă). „Dacă nu acţionăm, criza va fi ireversibilă“, a atenţionat Pittella, care a cerut o sporire a investiţiilor publice şi private pentru a încuraja progresul social.

La rândul său, liderul liberalilor europeni (ALDE), Guy Verhofstadt, a apreciat că formula propusă de Juncker este „drumul cel bun“, el invocând argumentul „solidarităţii“ europene, la fel ca Juncker şi toţi susţinătorii impunerii cotelor obligatorii de refugiaţi. „Mesajul meu este că UE nu este în criză. Ceea ce provoacă criza este lipsa Europei. Sistemul de la Dublin (ce reglementează examinarea cererilor de azil în Europa n.red.) este o negare a Europei“, este de părere Verhofstadt.

Un mesaj asemănător a fost transmis de grupul Verzilor şi de cel al GUE/NGL (stânga unită), ambele foarte critice faţă de iniţiativa premierului ungar Viktor Orban de a ridica în calea imigranţilor ilegali un gard de sârmă ghimpată la graniţa cu Serbia.

În schimb, tabăra eurosceptică din PE a criticat proiectul prezentat de Juncker şi a avertizat asupra riscurilor generate de sosirea masivă a refugiaţilor în Europa. Astfel, în opinia liderului UKIP, Nigel Farage, în prezent politicile de azil şi imigraţie ale CE se limitează să spună că „în Europa poate să vină oricine doreşte“. El a vorbit şi despre creşterea ameninţărilor teroriste, în condiţiile în care există deja dovezi că gruparea jihadistă Statul Islamic profită de acest aflux de refugiaţi pentru a infiltra islamişti radicali în Europa. Şi lidera Frontului Naţional francez, Marine Le Pen, s-a pronunţat împotriva a ceea ce a numit planul „ultra imigraţionist“ al CE.