Colaborarea lui Mugur Isărescu cu Securitatea: De ce s-a oprit CNSAS la jumătatea drumului
0Cu toate că e chemat din nou în instanță, șeful BNR este pe cale să scape definitiv de acuzațiile de colaborare cu Securitatea, fiind ajutat și de o decizie CCR, dar și de pasivitatea CNSAS.
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, are un nou proces în instanță, fiind chemat tot pe speța în care este acuzat de faptul că ar fi colaborat cu Securitatea în timpul regimului comunist. Primul termen de înfățișare este iunie 2023. Practic, date fiind termenele mari între înfățișări, Isărescu ar putea ajunge să-și termine mandatul, care expiră în iunie 2024, înainte de o decizie a instanței.
Până acum Mugur Isărescu a ieșit victorios în confruntările cu diferiți reclamanți, dar mai ales cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, care ceruse Curții de Apel București constatarea calităţii de colaborator al Securităţii. Curtea de Apel a respins cererea CNSAS privind declararea lui Mugur Isărescu colaborator al Securităţii, în februarie 2022.
„Prin încheierea de şedinţă din data de 11.02.2022, Curtea a repus cauza pe rol, la cererea pârâtului, constatând că a încetat motivul care a determinat suspendarea judecăţii. La acelaşi termen de judecată, pârâtul a invocat inadmisibilitatea acțiunii, ca efect al declarării neconstituţionalităţii Legii nr. 161/2019 în ansamblul său. Atât pârâtul, cât şi reclamantul au depus concluzii scrise cu privire la efectele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794/2021 asupra cauzei”, se arată în motivarea deciziei Curții de Apel.
Procesul în derulare este deschis ca urmare a recursului făcut la decizia Curţii de Apel Bucureşti de o persoană fizică, şi nu de CNSAS, autorul sesizării iniţiale.
CNSAS s-a oprit la jumătatea drumului
CNSAS ar fi avut posibilitatea să atace decizia, dar nu a făcut-o. În urma demersurilor „Adevărul”, CNSAS a venit cu o explicație scurtă referitoare la neatacarea deciziei Curții de Apel. „CNSAS (prin reprezentanții săi) a fost în imposibilitatea de a formula o cale de atac împotriva Sentinței Civile nr 346/25.02.2022, deoarece temeiul de drept ce a declanșat verificarea domnului Isărescu a fost declarat neconstituțional (Legea nr. 161/2019 fiind constatată, în ansamblu ca fiind neconstituțională – Decizia 794/2021 pronunțată de Curtea Constituțională la data de 23.11.2021)”, se arată în răspunsul CNSAS pentru „Adevărul”.
Ziarul a vrut să mai multe detalii despre cazul Isărescu, dar reprezentanții CNSAS nu au vrut să comenteze cazuri individuale. „Nu pot să mă pronunț, pentru că nu am evidența în aceste cazuri. Nu se dă un vot în Colegiul Director. Întâmpinările sunt făcute de Direcția juridică și semnate de președinte. Noi, la nivel de rapoarte, luăm act de spețe și de stadiul lor”, a precizat Sulfina Barbu, membră a Colegiului CNSAS
Pe de altă parte, fosta deputată a precizat că activitatea instituției nu e afectată de neconstituționalitatea legii de modificare a activității instituției. „Ce pot să spun că OUG 24 (n.r. - din 2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității) e în vigoare. Prin acea modificare legislativă erau schimbate 2 articole. Prin declararea ca neconstituționale, am revenit la forma inițială. Pot să vă spun că am trimis punct de vedere către Parlament și către Guvern, prin Departamentul pentru relația cu Parlamentul”, a completat Barbu, referitor la posibile modificări ale legii de funcționare a CNSAS.
Notele către Securitate
Potrivit argumentelor CNSAS, Mugur Isărescu ar fi activat ca informator în perioada 1979-1989, furnizând fostei Securităţi informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România. De exemplu, documentele CNSAS arată că Isărescu a turnat la Securitatea două persoane care se plângeau de frig, foame și de transportul greu din Drumul Taberei.
„Învederăm onoratei instanţe că, din analiza dosarelor (...), rezultă că domnul (Mugur Isărescu, n.r.) a colaborat cu organele de Securitate, furnizându-le informaţii sub nume conspirativ (...). La stabilirea identităţii dintre sursa (...) şi dl. (Mugur Isărescu- n.r.) au fost avute în vedere mai multe documente, pe care le ataşăm în copie certificată, potrivit legii, respectiv: dosarul nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv, dosar nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv. Astfel, în cuprinsul tabelului privind reţeaua informativă datat 3.05.1989 se găseşte consemnarea (...) cu numele conspirativ (...); data obţinerii aprobării de partid (...) 16.03.1986. Facem precizarea că, deşi este menţionată obţinerea aprobării de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atestă faptul că dl. (Mugur Isărescu, n.r) a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979. Prin urmare, se poate deduce că abia la data menţionată s-a obţinut aprobarea organelor de partid, în perioada 1982 - 1986 fiind folosit de organele de securitate fără aprobarea PCR", se arată în documentul trimis în instanţă de CNSAS.
În cele două note redactate de mână și semnate cu nume conspirativ, acesta informa Securitatea despre comentariile negative ale unor persoane la adresa nivelului de trai.
Se încarcă comentariile...
