Cine pune pe butuci fabrica de vaccinuri Cantacuzino

0
0

Institutul Cantacuzino din Bucureşti a avut ieri cea mai neagră zi a existenţei sale: este parţial închis, iar angajaţii au oprit lucrul. Ministerul Sănătăţii (MS) va importa un milion de doze de vaccin împotriva tuberculozei. Este pentru prima dată când ţara noastră cumpără din import acest ser.

Salariaţii de la Institutul Cantacuzino au ieşit ieri în curte nemulţumiţi de situaţia falimentară în care a ajuns instituţia. „Au adus un institut de renume mondial la sapă de lemn. Înainte de anul 2000 produceam peste 30 de vaccinuri, în zece ani au rămas doar 12, acum nu mai producem nimic şi riscăm să rămânem fără locuri de muncă", strigau revoltaţi angajaţii.

Citiţi şi:

Ab Osterhaus (specialist): Nu înţeleg de ce ar importa cineva de 5 ori mai multe vaccinuri decât ar fi necesare

Recaţiile vaccinului împotriva gripei noi se resimt după mai bine de trei luni de la administrare

„Lucrez de 37 de ani în acest institut ca preparator de ser vaccin şi am şapte milioane de lei vechi salariu pe lună. Cum să mă descurc cu aceşti bani? Cei din conducere au lefuri de zeci de milioane şi nici prin gând nu le trece că noi nu avem bani de mâncare", povesteşte Maria Ioan, angajată.

Maşina de distrus deşeuri zace afară

Colegii ei susţin că responsabil de această situaţie este mai ales fostul director, Radu Iordăchel. „În cele şapte luni cât a fost la conducere nu a făcut nimic pentru acest institut. Ne-a dus la faliment. A schimbat termopanele şi a angajat consilieri pe salarii de zeci de milioane de lei vechi. Şi acum stau în curte, în containere, aparatele de aer şi instalaţiile de apă. Nici până în ziua de azi nu au fost montate în linia de producţie", spune Mihaela A., salariată.

Mai mult, angajaţii povestesc cum în curtea instituţiei zace nefolosită o maşinărie pentru distrus deşeurile. „În acest moment, avem în curte un aparat în valoare de peste 100.000 de euro pe care l-a cumpărat fostul director Radu Dorel Lucian. Acest aparat ar trebui să distrugă deşeurile rezultate de la producerea vaccinurilor, însă nu a fost folosit niciodată. În schimb, plătim lunar firmei Protan să ne distrugă deşeurile", a spus Dumitru Viezureanu, lider de sindicat.

Tot împachetată zace şi aparatura care trebuia montată pentru ca institutul să reobţină autorizaţia de la Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM). Deputatul Horia Cristian, membru în comisia de sănătate a Cemerei Deputaţilor, susţine că din documente a văzut că au fost cumpărate hote cu flux laminar, dar care n-au putut fi puse în funcţiune. „Era una din cerinţele pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare şi ajuta la purificarea aerului, pentru ca să scadă riscul de contaminare a angajaţilor. Numai că, dacă nu au renovat în interior şi nu au schimbat podeaua, nu s-au putut pune nici hotele", susţine deputatul Cristian.

Au returnat opt milioane de lei

Noul director al Institutului Cantacuzino, Gabriel Ionescu, a declarat că nu se pune problema ca oamenii să fie daţi afară, însă situaţia instituţiei este una foarte gravă. „Institutul Cantacuzino este în al 13-lea ceas. Trebuie să facem un plan de bătaie pentru a repune pe picioare institutul. Nu spun că vechea conducere nu a făcut nimic, însă mai sunt foarte multe lucruri de rezolvat. Până la sfârşitul acestui an nu vom produce vacinul împotriva TBC-ului", a spus Gabriel Ionescu.

Mai mult, directorul a anunţat că Institutul Cantacuzino a trebuit să returneze în urmă cu două zile Ministerului Sănătăţii 8 milioane de lei pentru că nu a reuşit să distribuie două milioane de doze de vaccin gripal sezonier, în condiţiile în care tot ministerul a fost părtaş la ridicarea autorizaţiei de funcţionare din 8 februarie 2010.

Importul, o soluţie tranzitorie

Nemulţumirile angajaţilor au pornit de la decizia recentă a Ministerului Sănătăţii de a importa un milion de doze de vaccin împotriva tuberculozei. În România se nasc anual, în medie, 200.000 de copii, ceea ce înseamnă că se va importa de cinci ori mai mult decât necesarul. Preţul unei doze produse la Cantacuzino este între 0,66-1 dolar, în timp ce preţul mediu pe piaţa internaţională este de 3-10 dolari pe doză.

„Nu vom abandona Institutul Cantacuzino. Acesta este producătorul nostru şi a fost autorizat întotdeauna numai pentru producţia în România, fără export. Acum, dacă suntem în UE, trebuie să obţinem autorizaţie de fabricaţie nouă. Soluţia privind importul vaccinului este una tranzitorie, întrucât Cantacuzino nu produce acum vaccinuri", a explicat Geza Molnar, consilierul ministrului Sănătăţii.

Se ştia de dezastru

Potrivit directorului de la ANM, problemele Institutului Cantacuzino sunt mai vechi. „Noi am atras atenţia încă din luna noiembrie, atunci când am autorizat Cantgripul, că institutul are probleme la linia de producţie. Dar pentru că pandemia de gripă nouă ne bătea la uşă am decis să nu ridicăm licenţa de producere. La al doilea control, în luna februarie am găsit probleme nerezolvate, mai mult am găsit altele noi.

Atunci am anunţat şi Ministerul Sănătăţii şi Guvernul că institutul nu mai poate produce vaccin. ANM a ştiut de la început că termenul de 15 aprilie de finalizare a lucrărilor este unul imposibil, dar conducerea Institutului şi-a asumat acestă dată-limită", a declarat Daniel Boda, director ANM.

La 8 februarie 2010, ANM a retras Institutului Cantacuzino autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile întrucât i-a expirat standardul de bune practici de fabricaţie. După această decizie, Cantacuzino s-a angajat ca, până la 15 aprilie, să finalizeze o serie de lucrări, ANM dând asigurări instituţiei că va elibera autorizaţia de fabricare dacă aceste măsuri vor fi realizate. Pentru că aceste lucrări de modernizare nu au fost realizate până la data de 15 aprilie, ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, l-a demis pe directorul Radu Iordăchel.

De ce importăm de cinci ori mai mult?

Profesor de virusologie la Universitatea Erasmus din Rotterdam, Ab Osterhaus este unul din numele cele mai respectate în domeniu la nivel mondial. Într-un interviu pentru „Adevărul" el precizează că în multe state ale lumii mai sunt vaccinaţi contra tuberculozei doar copiii imigranţi din zone unde bacilul TBC rămâne prezent. Pentru un om de ştiinţă occidental e greu de înţeles de ce ar importa cineva mai mult vaccin decât are nevoie. Ab Osterhaus nu poate decât să îşi imagineze că la mijloc sunt raţiuni care îi scapă.

„Nu ştiu care ar putea fi motivele pentru o astfel de politică. Nu înţeleg de ce ar importa cineva de 4-5 ori mai multe vaccinuri decât ar fi necesare" spune universitarul olandez. România îşi vaccinează copiii de zeci de ani şi rămâne, totuşi, o ţară cu incidenţă mare a bolii.

„Într-o ţară precum Olanda nu există motive să fie folosite fiole mari, de tip multidoză. Sunt puţine cazurile în care e nevoie de astfel de vaccinuri, de aceea noi folosim vaccinuri individuale", explică omul de ştiinţă. Cercetarea, în viitor, poate fi eficientă numai dacă se face în instituţii private, mai crede Osterhaus: „Costul e una şi calitatea e alta. Dacă vă uitaţi la ce se întâmplă în toată lumea, veţi vedea că tendinţa din ultimii 20 de ani este ca astfel de instituţii de stat să dispară." Carmen Constantin

image

Eugen Nicolăescu, fost ministru al Sănătăţii: a demarat finanţarea pentru retehnologizare, dar nu a terminat-o. „Vina este a Ministerului Sănătăţii după ce am plecat eu din instituţie, pentru că nu au continuat finanţările", spune el.

Ionuţ Bazac, fost ministru al Sănătăţii: a oprit continuarea finanţării la institut. A transmis prin consilierul său că nu mai face nicio declaraţie. Ionuţ Bazac a vrut, în timpul mandatului său, să lipească Institutul Cantacuzino de „Sanevit" Arad şi de „Antibiotice" Iaşi într-o mare companie farmaceutică, sub umbrela Ministerului Sănătăţii. Deputatul Horia Cristian susţine că Bazac „a vrut să se folosească de două unităţi rentabile ca să resusciteze fabrica de la Arad, neprofitabilă".

Attila Cseke, ministrul Sănătăţii: nu a controlat îndeaproape ce se întâmplă la institut şi nu a dat toţi banii de care era nevoie pentru reobţinerea autorizării. L-a demis pe Radu Iordăchel prea târziu. „L-am demis pentru că exista un plan de măsuri care nu a fost realizat complet. Evident este o problemă de management", a declarat Cseke Attila.

Dorel Lucian Radu, fost director al Institutului Cantacuzino: este directorul cu cel mai lung mandat, de patru ani, în vremea căruia a pornit retehnologizarea pe creditul dat de Banca Mondială, dar pe care nu a terminat-o. „Nu mă întrebaţi pe mine de ce Institutul Cantacuzino a ajuns în această situaţie. Eu nu mai sunt director, nu mai răspund în faţa presei", a declarat el.

Radu Iordăchel, fost director al Institutului Cantacuzino: a avut un mandat scurt, de doar şase luni, dar a organizat licitaţie de dubiţe de lux în loc să se ocupe de finalizarea retehnologizării. Dimpotrivă, a oprit toate licitaţiile începute de predecesorul său. „Când am venit la conducere am găsit institutul pe butuci. Este dezastru, nu s-a făcut nimic în ultimii ani pentru modernizarea liniei de producţie", ne-a declarat el.

Daniel Boda, director Autoritatea Naţională a Medicamentului: n-a fost ferm când a retras licenţa pentru vaccinul anti-TBC, întâi a prelungit-o, apoi s-a răzgândit. În plus, a ştiut despre dezastru tot timpul: „ANM a ştiut că lucrările de remodernizare nu vor putea fi finalizate la 15 aprilie. Noi le-am atras atenţia în ceea ce priveşte managementul defectuos, însă conducerea şi-a luat angajamentul că lucrurile vor fi în regulă".

Evenimente


Ultimele știri
Cele mai citite