Ce urmează după cutremurele din Oltenia
0Cutremurul de marți din Oltenia a avut 7 grade la epicentru, au fost 100 de replici și s-a simţit pe o arie foarte mare, până în Serbia, Ungaria, spun experții. Aceștia au și vești bune.
Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 grade produs marți în județul Gorj a fost urmat până acum de aproximativ 100 de replici, iar în localități din zona epicentrală intensitatea a fost de peste 7 grade, au anunțat, miercuri, reprezentanții Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Directorul ştiinţific al INCDFP, Mircea Radulian, a explicat că zona Oltenia este una cunoscută de seismologi, dar are o activitate în general slabă şi moderată. „Într-adevăr, ceea ce s-a întâmplat ieri şi alaltăieri (marţi şi luni - n.r.) este o intensificare deosebit de mare a acestei activităţi în zonă. Este, practic, cea mai mare activitate seismică înregistrată în decurs de vreo 200 de ani, de când avem noi înregistrări. Din acest punct de vedere, a reprezentat o surpriză, să zicem, în sensul că pentru această zonă calculele noastre indicau o magnitudine maximă în jur de 5,5. Deci, practic, s-a depăşit această magnitudine şi în acelaşi timp a fost şi un şoc dublu. Au fost două cutremure cu magnitudini mari, peste 5. S-a mai întâmplat o singură dată în istorie, acum vreo 80 de ani, în 1943, când un cutremur a fost înregistrat în zonă, de 5,2”, a spus Radulian.
Acesta a subliniat că energia în zonă a fost eliberată, sistemul fiind într-un proces de reechilibrare, iar activitatea seismică va scădea. „Aceste replici care au apărut şi vor mai apărea câteva zile la rând este de aşteptat să fie din ce în ce mai mici. De fapt, deja s-a văzut că s-au mai micşorat. Se poate lua în calcul şi eventual o replică mai mare, să zicem în jur de 4 sau peste 3...” , a explicat Radulian.
De preziceri se ţin prezicătorii
La rândul său, Constantin Ionescu, directorul institutului, a precizat că „aparatura nu prezice”, ci doar înregistrează mişcarea de la momentul când se produce. „Reţeaua seismică românească este una dintre reţelele cele mai dense din Europa, participă la diferite proiecte europene şi în acest moment avem un proiect în derulare în care, pe o arie foarte mare, România, Moldova, Grecia, toată zona balcanică, s-au instalat 1.000 de staţii pentru a se analiza procesul din zona Mării Adriatice”, a menţionat Ionescu.
Mihai Diaconescu, seismolog la INCDFP, a subliniat, pe de altă parte, că nu se poate, printr-o formulă, să fie aproximată activitatea pământului sau să se facă preziceri. „De preziceri se ţin prezicătorii. Nu există nicio metodă de a face predicţie pentru cutremur şi asta nu în România, la nivel mondial. (...) Deci, plăcile se mişcă în permanenţă şi se întâmplă ca uneori să se acumuleze mai mult stres în placa respectivă. Nu există o formulă. Asta e. Suntem la cheremul naturii”, a afirmat Diaconescu.
Simțit în Serbia și în Ungaria
Constantin Ionescu a dat și o serie de detalii tehnice despre cele două seisme din Oltenia. „Luni, 13 februarie, s-a produs un cutremur de 5,2 în judeţul Gorj, la nord de Târgu-Jiu, care a fost urmat de 16 replici, iar marţi s-a produs un alt cutremur, cu magnitudine 5,7, urmat de peste 94 de replici. Intensitatea epicentrală la al doilea cutremur a fost de 6 spre 7 grade. Au fost localităţi în zona epicentrală unde intensitatea a depăşit 7 grade. Cutremurul s-a simţit pe o arie foarte mare, până în Serbia, Ungaria, la Cluj, în zona de nord a României...”, a semnalat Ionescu.
Acesta a mai afirmat că există un sistem de alertare seismică pentru zona Vrancea, care anunţă cu 25 de secunde înainte de a veni unda periculoasă în Bucureşti. „Dar este o tehnologie, nu este o predicţie. Noi avem echipamente deasupra epicentrului unde se produce cutremurul, estimăm cât este energia din primele sosiri şi după aceea ştim cât va fi cutremurul. (...) Noi am construit această aplicaţie pentru a bloca gazele la intrarea în blocuri, a lega lifturile de la blocuri cu aplicaţia ca să trimită imediat liftul la parter, să blocheze infrastructuri periculoase cum ar fi procese chimice, nucleare sau alte infrastructuri. Această aplicaţie sau acest sistem, că e un sistem, este folosit la centrale nucleare din Bulgaria şi România, e transfrontalier”, a spus Ionescu.
Cât de disciplinat construim
Seria de cutremure devastatoare din Turcia a avut efecte atât de catastofale în urma violenței miscărilor tectonice, dar și din cauza faptului că dezvoltatorii imobiliari locali nu au respectat, la modul aproape general, standardele în construcții. Matei Sumbasacu, inginer specializat în cutremure şi fondator al Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic „Re: Rise”, a explicat pentru „Adevărul” că România are în prezent standarde în domeniu bine puse la punct. „Ele au fost concepute după cutremurul din ’77 și au trecut prin revizuiri de mai multe ori. Problema se pune dacă aceste standarde se respectă, și în general putem spune că da. Sunt mai multe filtre prin care trece o construcție ca să fie avizată și, repet, sistemul este unul bun. În primul rând se pleacă de la proiectare. Cel care realizează proiectul este obligat să intre în posesia unui aviz dat de un expert independent care este inginer și este autorizat de Ministerul Dezvoltării. Apoi, în timpul execuției clădirii, mai avem controlul propriu de calitate care este realizat de un inginer constructor care răspunde de calitatea lucrărilor prin procese-verbale încheiate pe fiecare fază a construcției. Toate aceste procese-verbale sunt semnate și de șeful de șantier, care răspunde și el de calitatea lucrărilor. În plus, lucrările sunt supervizate de un responsabil tehnic, care este autorizat de Ministerul Dezvoltării și dispune de o ștampilă cu serie proprie. Totodată, cel mai important, avem și dirigintele de șantier, care este autorizat tot de Ministerul Dezvoltării și este plătit de beneficiar. Aici, din când în când, mai sunt ceva probleme, pentru că sunt cazuri când acești diriginți de șantier, practic, nu stau pe șantier să supravegheze pentru simplul motiv că au preluat mai multe lucrări. Vin din când în când, poate chiar și la o săptămână, să semneze hârtiile pentru lucrările executate după o verificare rapidă”, spune Matei Sumbasacu.
ISC face controale
Expertul mai spune că, în fine, mai avem și filtrul instituțiilor statului care este destul de important. „Mai exact, vorbim de specialiștii Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC - n.red.) care vin pe mai toate șantierele importante în fazele determinante ale acestora. Foarte important, ISC alege momentul controlului, dar acesta nu este inopinat, este anunțat în prealabil. La o lucrare importantă, ISC poate executa mai multe astfel de controale. Deci avem mai multe filtre după care se certifică respectarea standardului în construcții care, în principiu, funcționează corect. Sigur, e un sistem bun, dar care, ca orice sistem, mai poate fi fentat pe alocuri”, a conchis Matei Sumbasacu.
Fondatorul „Re: Rise” a explicat că standardele de rezistență la proiectarea clădirilor din București nu se referă la magnitudinea cutremurelor, ci la accelerațiile dezvoltate de acestea și că „din acest motiv sunt de preferat clădirile cu mai puține etaje, care sunt mai ferite de efectul de rezonanță. Cele mici trebuie să reziste la accelerații 0,3g pe lângă cele cu multe etaje care pot ajunge și la 0,75g la vârf. Sigur, se pot face, dar vorbim de alte structuri, mai complicate”.
Semnalarea cutremurelor
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului are două conturi dedicate pe Telegram și pe Twitter, la care oricine se poate abona și își poate seta de pe telefon sau de pe computer să primească alerte de curemur, dar pot fi semnalate numai seismele din Vrancea cu 25 de secunde înainte.
Modul de funcționare a sistemului de semnalare este relativ simplu. Deasupra zonei seismice Vrancea există peste 30 de senzori, care înregistrează primele impulsuri, atunci când se produce un cutremur. Aparatura institutului estimează magnitudinea din primele 3 impulsuri, care ajung la cei mai apropiați senzori. În acel moment, energia disipată de cutremur este mică, nu produce pagube. De la primele 3 impulsuri și până când vine unda periculoasă, în 25 de secunde, sistemul semnalează populația.
Apoi, utilizatorii de telefoane mobile cu sistem Android pot primi o alertă de cutremur datorită unui serviciu gratuit – Android Earthquake Alerts – care a devenit operaţional în România încă de anul trecut. Serviciul detectează cutremure din întreaga lume şi alertează utilizatorii Android de producerea unui astfel de fenomen în zona în care se află. Nu este o aplicaţie separată, ci o funcţionalitate integrată în sistemul de operare Android. Acesta foloseşte accelerometrele cu care sunt echipate cele mai multe dintre cele peste 3 miliarde de smartphone-uri Android utilizate la nivel global. Telefoanele din zona unde s-a produs cutremurul detectează mişcarea pământului, un algoritm dedicat evaluează magnitudinea şi locul cutremurului, iar apoi sistemul trimite alerta către utilizatorii Android din zonele afectate de cutremur. Pentru a accesa acest serviciu trebuie să intrați în setările telefonului, la secțiunea „siguranță și urgențe”. Se accesează „alertă cutremur” unde bifați „primiri alerte”.
Se încarcă comentariile...
