Foto Caz unic în rețeaua globală a geoparcurilor UNESCO: propunere retrasă din cauza unei primării din România FOTO
0O primărie a reușit performanța de a anula munca de ani de zile a unei organizații și a mai multor comunități locale care se luptă să creeze un geoparc UNESCO în România, al cărui ambasador este chiar britanicul Charlie Ottley, cunoscut drept cel mai mare promotor al imaginii țării noastre peste hotare.
„Oltenia de sub Munte” ar fi trebuit să fie al treilea geoparc UNESCO al României, după Țara Hațegului și Ținutul Buzăului, în urma unei evaluări din partea reprezentanților UNESCO ce a avut loc pe parcursul săptămânii trecute. Doar că Primăria Horezu Vâlcea s-a opus includerii în rețeaua mondială de geoparcuri, caz unic nu doar la nivelul României, ci la nivel internațional.
Asociația Kogayon a propus candidatura „Olteniei de sub Munte”, pentru aderarea la Rețeaua Internațională a Geoparcurilor UNESCO, în noiembrie 2023, dar întreaga procedură a fost demarată cu mult înainte: „Geoparcul aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte a pornit pe drumul validării în urmă cu cinci ani și a început să funcționeze în conformitate cu standardele conceptului de geoparc internațional. Acest model presupune o echipă dedicată de profesioniști, o rețea de peste 150 parteneri, proiecte de evaluare a teritoriului, de educație, de promovare, de susținere și dezvoltare a antreprenoriatului local, infrastructură de vizitare, realizare de identitate vizuală și brand local”.
Din această cauză, proiectul a fost retras, fapt nemaiîntâlnit până acum.
Evaluarea în teren
Săptămâna trecută, „Oltenia de sub Munte” - Geoparc aspirant UNESCO, proiect al Asociației Kogayon, a trecut printr-o misiune internațională de evaluare, din dorința de a face parte din Rețeaua Internațională a Geoparcurilor UNESCO - ce cuprinde în prezent 213 astfel de structuri din 48 de țări. Ț
ara noastră are două doi reprezentanți în această rețea mondială: Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului și Geoparcul Internațional UNESCO Ținutul Buzăului.
Ideea de a crea un geoparc UNESCO la sud de Carpații Meridionali, a pornit din dorința de a beneficia, pe lângă prestigioasa desemnare de sit UNESCO, și de toate avantajele materiale și imateriale ce rezidă din aceasta, mai ales pe partea de promovare și notorietate la nivel internațional, zona implicată având un potențial turistic, cultural și tradițional extraordinar.
Două orașe – stațiune, Horezu și Băile Olănești și patru comune, dintre care două stațiuni de interes local: Vaideeni, Costești, dar și Bărbătești și Stoenești au fost incluse în acest proiect al Asociației Kogayon - cea căreia i se datorează și apariția celui mai mic parc național din țara noastră Buila - Vânturarița, de altfel singurul creat de o organizație non-guvernamentală, restul datorându-se instituțiilor publice. De altfel, ideea geoparcului s-a născut în jurul acestui parc.
„Cele două doamne evaluator UNESCO ne-au cunoscut echipa și partenerii, au vizitat geosituri și monumente istorice și au verificat cum îndeplinim cele 101 criterii pentru a deveni geoparc internațional UNESCO. În prealabil, aplicația noastră fusese evaluată și de către experți ai Rețelei Globale a Geoparcurilor UNESCO (GGN) și ai Uniunii internaționale pentru Științe Geologice (IUGS), iar evaluarea în teren era pasul următor din procedurile necesare acestui demers”, a explicat Florin Stoican, directorul geoparcului „Oltenia de sub Munte” cum a decurs evaluarea în teren.
Decizia de retragere proiect, după... argumente cu „circ”
În cadrul misiunii internaționale de evaluare, Asociația Kogayon a organizat și o întâlnire cu parteneri ai Geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte, la care au participat reprezentanți ai Consiliului de Administrare, ai antreprenorilor locali, iar din partea autorităților locale - delegați ai primăriilor Horezu, Costești și Vaideeni.
Reprezentanții antreprenorilor locali și-au exprimat susținerea față de proiect, evidențiind valoarea adăugată pe care proiectul Geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte a început s-o aducă deja, la fel ca membri ai societății civile.
Singurii care și-au arătat nemulțumirea sau au recunoscut că au nelămuriri în continuare au fost reprezentanții Societății Naționale a Sării Salrom, care deține în comuna Costești o carieră de calcar - Bistrița, și cei ai Primăriei Horezu. Cei dintâi au solicitat din nou clarificarea cadrului legal cu privire la geoparcuri, astfel încât să nu existe confuzii în ceea ce privește restricțiile care pot afecta desfășurarea activității lor economice principale.
Iar cei din urmă au venit să facă „circ”, la propriu. Despre atitudinea pe care Primăria Horezu a avut-o în cadrul întâlnirii, reprezentanții geoparcului și cei UNESCO au dorit doar să menționeze că: „Delegații Primăriei Horezu au prezentat în plen Hotărârea Consiliului Local din 28.03.2024, potrivit căreia se «resping demersurile făcute de Asociația Kogayon în vederea înființării unui geoparc pe teritoriul UAT Horezu”.
Opoziția fățișă a horezenilor i-a determinat pe evaluatori să ceară retragerea proiectului, chiar dacă îndeplinea toate celelalte criterii, printre care inclusiv cel de eligibilitate a valorii internaționale geologice a teritoriului și criteriile tehnice.
Retragerea proiectului a reprezentat motivul prezenței secretarului general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, prezent în cadrul misiunii de evaluare în teren, la Prefectura Vâlcea.
Semnele ce aveau să prevestească gestul straniu
Gestul Primăriei Horezu de a refuza să fie parte din rețeaua globală de geoparcuri UNESCO pare cel puțin straniu în contextul în care orașul beneficiază deja de recunoaștere internațională grație acestui organism.
Atât Mănăstirea Horezu cât și ceramica de Hurezi, și implicit meșterii săi autentici, sunt parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, cu tot ceea ce derivă din acest lucru. Prin urmare, să facă parte din încă o rețea UNESCO era un pas nu doar de așteptat, ci unul firesc.
De-a lungul timpului, însă, au existat tot felul de semne care anticipau că se va ajunge în acest punct, dar erau atât de evidente că nimeni nu a crezut că ele se vor și concretiza. În spatele tuturor deciziilor stă actuala conducere a Primăriei Horezu și cea a județului Vâlcea.
Spre exemplu, în urmă cu câțiva ani, actualul primar din Horezu, Nicolae Sărdărescu (PSD) făcea o declarație oarecum surprinzătoare, având în vedere că Horezu a ajuns cunoscut peste hotare datorită, în primul rând, comorilor sale, în special a unei ocupații străvechi - olăritul. O declarație făcută în timpul unei întâlniri publice, de acum aproximativ șase ani demonstrează însă părerea acestuia față de ceramica de Hurezi: „Am o nemulțumire când aud că olarii ne-au făcut mari. Nu ne-au făcut mari pe noi...”.
Întâmplător sau nu, ceramica de Horezu se află de mai mulți ani în centrul unor scandaluri declanșate de fake-urile care au invadat piața locală și care se vând pe post de ceramică autentică.
Decizie luată pe ascuns, fără consultare și fără înștiințare a părților implicate
În luna august 2022, conducerea Consiliului Județean Vâlcea și conducerile primăriilor incluse in Geoparcul UNESCO Oltenia de Sub Munte, în urma consultărilor și întâlnirilor desfășurate, și a analizei argumentelor pro și contra înființării geoparcului, concluzionau că nu ar fi benefică dezvoltării zonei din punct de vedere economic, social și turistic și au refuzat în primă instanță încheierea unui parteneriat cu Asociația Kogayon pentru înființarea Geoparcului.
Au urmat noi discuții și solicitări de lămurire, inclusiv din partea UNESCO și a Ministerului Mediului (vezi GALERIA FOTO), în urma cărora situația s-a schimbat total. Toată lumea părea că a înțeles despre ce este vorba.
Numai că, în luna martie a acestui an, fără ca măcar să invite reprezentanții Geoparcului să-și expună un punct de vedere, ori mai apoi să le aducă la cunoștință ce s-a decis, s-a votat ca Horezu să nu facă parte din această structură.
„Consiliul Local Horezu a decis în martie că nu vrea ca Horezu să facă parte dintr-un geoparc UNESCO, deși se mândrește că are două situri UNESCO. Și fiindcă trăim în România, nu numai că n-au găsit de cuviință să ne întrebe sau să ne consulte și pe noi în martie, când au decis asta despre noi și proiectul nostru, dar nici măcar să ne anunțe ce au hotărât ei în numele întregii comunități din martie până acum n-au considerat necesar. Că doar toată lumea știe că politicienii și deciziile lor politice sunt cele mai bune pentru noi toți și nimic altceva nu mai contează. Și mai bine iei aceste decizii bazate pe conspirații și fake news decât pe documentare, dezbatere și dialog”, a comentat ironic despre situație directorul geoparcului.
Decizia Consiliului Local a fost adusă la cunoștință abia acum, cu prilejul evaluării în teren, într-un mod scandalos.
Motivele oficiale invocate de Primăria Horezu, hilare
Care au fost motivele, cel puțin cele oficiale, care au stat la baza acestei decizii, reiese chiar din motivarea proiectului de HCL (punctul 64 de pe site-ul link-uit): „Transformarea orașului Horezu în Geoparc UNESCO ar aduce prejudicii uriașe dezvoltării urbanistice și economice ale orașului din următoarele motive: Munții Căpățânii (Văleanu, Pietrele Roșii, Ludeasa, Bolca, Piscul lui Țigan, Pietricea, Marginea, Piscul Lung, Brădulețu, Bărcaciu), sunt cuprinși în domeniul schiabil al orașului Horezu stabilit (....) Anexă la LEGEA nr. 526 din 11 decembrie 2003 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a turismului «Schi în România», cu modificările și completările ulterioare”.
În aceeași motivare se mai menționează și că: „În prezent sunt investiții în derulare în valoare de peste 100 de milioane de euro existând mai multe proiecte cu finanțare locală, guvernamentală și europeană privind alimentarea cu energie electrică, amenajarea drumului de acces, alimentarea cu apă și canalizare, înființare traseu pentru transport public local, înființare transport de agrement. Stațiunea Vârful lui Roman este în plină expansiune, deja în acest moment sunt construite peste 80 de moteluri și pensiuni, cât și cabane familiale și multe alte obiective sunt în diferite faze de execuție. Stațiunea Vârful lui Roman este unică și prin complexul monahal Mănăstirea Alina - Maria situat la cota 1800 m. În satul Romanii de Sus este în funcțiune de mai bine de 20 ani o carieră pentru exploatarea amfibolitului, o rocă metamorfică granulară destul de rară, în România existând doar patru exploatări de acest tip”.
Același document amintește și despre un protocol cu MApN, pentru că în zonă există o veche cabană unde vânătorii de munte desfășoară exerciții tactice de zeci de ani, dar și că un alt motiv l-a constituit faptul că proiectul nu face parte din Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană pentru perioada 2021 – 2030.
Cinci ani de muncă în van, sau unde dai și unde crapă
„Proiectul nu intră sub incidența prevederilor OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, întrucât nu este asumat prin act normativ”, au ținut să precizeze reprezentanții geoparcului printr-un comunicat asumat împreună cu evaluatorii UNESCO.
Legislația din România în privința geoparcurilor este un pic deficitară, ceea ce a creat, de-a lungul timpului, confuzii. „Asociația Kogayon a transmis în ultimii ani propuneri de rezolvare a ambiguităților legislative, care au fost integrate în textul propunerii Ordonanței de Urgență privind regimul ariilor naturale protejate; acest text este publicat pentru dezbatere de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, pe pagina instituției”, au ținut să menționeze reprezentanții geoparcului.
Încă din 2021 (vezi în galeria foto) UNESCO a trimis un răspuns Prefecturii Vâlcea pe această temă, în care menționează printre altele „Statutul de Geoparc Internațional UNESCO este o desemnare (sit) UNESCO ce are recunoaștere internațională. Nu este o arie protejată, nu impune restricții și nu creează obligații guvernamentale. (...) Prin statut (...) se asigură cadrul pentru promovarea internațională a zonei, dezvoltarea unor proiecte internaționale, formarea și implicarea tinerilor în cooperări și schimburi. Statutul de Geoparc Internațional UNESCO nu implică nici o restricție asupra vreunei activități economice efectuate pe teritoriul său, în cazul în care acestea respectă legislația locală și națională”.
De altfel, statutul la care se face referire este reevaluat la fiecare patru ani.
Și Ministerul Mediului a clarificat situația încă din 2022: „... geoparcul, așa cum este reglementat prin legislația națională, se referă la strict desemnarea / recunoașterea internațională nu la o categorie distinctă de arie naturală protejată. (...) Referitor la inițiativele aflate în derulare... printre care Geoparcul Oltenia de sub Munte... vă informăm că aceste inițiative nu sunt influențate în nici un fel de legislația în vigoare...”.
Prin urmare, aspectele invocate pentru aprobarea hotărârii de Consiliu Local nu par să aibă suport în realitate.
Turismul în vârful muntelui „există, dar lipsește cu desăvârșire”
Pe de altă parte, cum s-a făcut referire și la stațiunea Vârful lui Roman, parte din Horezu, să mai amintim și faptul că, chiar în luna în care se vota în Consiliul Local neincluderea orașului în geoparc, un reporter „Adevărul” a mers cu totul întâmplător să vadă cum se prezintă turismul atât de lăudat pe culmea munților.
Cu această ocazie, a constatat cu surprindere că prin zonă nu era nici țipenie de om, că turismul lipsea cu desăvârșire, iar cele câteva clădiri înșirate pe întreaga coamă, dintre care cele mai multe cabane și case de vacanță, câteva pensiuni și hoteluri, erau complet goale. Regăsiți AICI mai multe amănunte.
Cum la fel puteți afla amănunte despre eforturile de extinde rețeaua de energie electrică până în vârful muntelui, sau despre încercările disperate de a asfalta drumul care duce către așa-zisa stațiune și pârtie de schi - ce în realitate este de fapt un derdeluș pentru sănii.
În loc de concluzie
La final, în ciuda tuturor problemelor apărute, a piedicilor și a neînțelegerilor, cei care au muncit pentru proiectul „Oltenia de sub Munte Geoparc aspirant UNESCO” susțin că evaluarea a reprezentat a fost o recunoaștere a efortului depus.
„În primul rând, am remarcat că avem un teritoriu extraordinar, cu un patrimoniu natural și cultural de excepție, care merită să primească statutul de geoparc internațional UNESCO. Nu am văzut nicăieri până acum o echipă profesionistă atât de activă, unită, motivată și veselă, ca a noastră și mai rar am întâlnit o rețea de parteneri, atât de diversă și puternică în susținerea unui proiect de geoparc. Personal, sunt tare mândru de echipă, de partenerii noștri și de Oltenia de sub Munte”, a remarcat directorul geoparcului Oltenia de sub Munte, Florin Stoican.
Acesta a recunoscut și că, din păcate, aceste eforturi nu au fost de ajuns, validarea primită fiind mai degrabă pentru echipă și parteneri, nu și pentru Oltenia de sub Munte: „Și fiindcă e o vorbă care spune că Dumnezeu îți dă dar nu-ți bagă și-n traistă, procedura de obținere a statutului UNESCO a fost suspendată, că doar statutul acesta nu e obligatoriu, ci doar voluntar. Iar aleșii horezenilor au decis ei că ne e mai bine fără el. În continuare ne vedem fiecare de ale noastre, noi cu proiectele de promovare, educație, și dezvoltare a comunității, mai puternici și mai motivați, ei cu deciziile politice”.
Aminteam că printre cei care s-au opus proiectului s-a aflat și Consiliul Județean Vâlcea, același care nu a fost de acord ca Charlie Ottley să promoveze județul. Și dacă factorul financiar ar putea fi invocat ca motiv, nu putem trece cu vederea faptul că în aceste zile instituția organizează o manifestare dedicată promovării culelor din județul Vâlcea. Banii în acest caz nu au mai fost o problemă, mai ales că printre invitați se numără și maneliști, cum se întâmplă la mai toate activitățile de gen organizate de această instituție.
Iar în contextul în care sunt zeci de comunități, inclusiv din județul vecin, Gorj, ce și-au exprimat în nenumărate rânduri dorința de a face parte din acest geoparc, gestul Primăriei și al consilierilor din Horezu pare mai mult decât straniu și greu de înțeles.
Se încarcă comentariile...
