Cocoșul de Hurezi, între fake și original, comercial și artă. Ponturi pentru ceramica autentică FOTO

0
0

De sute de ani, la Horezu – Vâlcea tradiția olăritului se duce mai departe din generație în generație, dar puține dintre piesele din zona comercială a orașului mai reprezintă „ceramică UNESCO”.

Ceramică autentică de Horezu
Ceramică autentică în Capitala Ceramicii Populare Românești Horezu din Vâlcea Foto Cocoșul de Hurez

Localitatea Horezu sau Hurezi cum i se spunea în vechime este faimoasă de multă vreme peste hotare datorită celor care dau formă și viață lutului, incluzând acest meșteșug în patrimoniul imaterial UNESCO, în 2012. „Tehnicile, arta și cunoștințele asociate ceramicii de Horezu sunt markeri pentru identitatea comunității din Horezu și Olari”, au menționat reprezentanții UNESCO, cu acel prilej.

Cu toate acestea, spun cunoscătorii, piesele originale din ceramică de Horezu, expuse spre vânzare în Capitala Ceramicii Populare Românești, reprezintă o raritate. Nu este vorba despre marfa expusă în cadrul târgului anual „Cocoșul de Hurezi”.

Un fost custode al Muzeului Satului din Romani - Horezu, Ștefan Rachieru, susține că doar 2% din mărfurile comercializate în magazinele de la strada principală care străbate orașul mai sunt realizate în vechea tradiție pentru care a și primit recunoaștere internațională și, prin urmare, mai respectă rigorile acesteia.

„Garanția că ai cumpărat ceramică UNESCO este extrem de mică”

Același lucru este întărit și de singurul ceramist declarat „Tezaur Uman Viu”, artizanul Sorin Giubega: „Chiar dacă este luată din Horezu, garanția că ai cumpărat ceramică UNESCO este extrem de mică”.

Procentul este atât de mic întrucât în această categorie nu intră și piesele create tot de către meșterii populari ai zonei (vezi galeria foto), dar care se abat de la cunoștințele și tehnicile ce au consacrat olăritul din Horezu ca „meșteșug tradițional unic”.

Practic, artizanii fie nu mai folosesc lutul zonei, fie utilizează alți coloranți, ori nu mai ard piesele în cuptorul pe lemne sau nu mai modelează cu roata olarului acționată manual. Ori, poate, nu mai respectă tehnicile și motivele ancestrale, uneltele de ornare ca cele de pe vremea bunicilor, precum cornul de vită cu pană de gâscă, sau se abat de la simbolistica tradițională.

Etapele de realizare a ceramicii tradiționale de Horezu, care sunt moștenite din generație în generație, pleacă de la alegerea si extragerea pământului, până la dospirea, frământarea, curățarea, tăierea, udarea, malaxarea, modelarea, decorarea, arderea și smălțuirea lutului, după cum explică reprezentanții Centrului Județean de Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vâlcea. Orice etapă sărită sau încălcată reprezintă astfel o abatere de la tradiție, și de aceea produsul lor final nu mai poate fi catalogat drept „ceramică UNESCO”.

Fostul custode admite că doar 10 - 15% din produsele vândute de meșterii populari locali sunt cu adevărat veritabile, reprezintă ceramică autentică.

Prețurile și culorile fură ochii clienților

Cele mai mari probleme, însă, le ridică ceramica adusă de peste hotare. Pe unele dintre piesele expuse spre vânzare scrie clar unde sunt făcute: „made in China”, spre exemplu, în timp ce pe altele apare până și numele de Horezu, deși sunt realizate în Bulgaria, la comanda comercianților români. Este drept că acestea din urmă au prețuri mult mai accesibile omului de rând. În plus, culorile fură ochiul clienților.

„Sunt încântaţi de ceramica de Bulgaria pentru că este viu colorată şi cumpără când văd că pe ea scrie Horezu”, recunoaşte meşterul popular devenit „Tezaur Uman Viu”.

Ștefan Rachieru îl completează: „Vin cu TIR-urile cu ceramică din toată țara, din centre de răsunet, precum Corund - Harghita, Argeş, Oboga - Olt, Baia Mare  Maramureș, Marginea – Suceava, dar și din afară, din Vidin – Bulgaria“.

Ponturi pentru a recunoaște ceramica originală de Hurezi

În atare condiții, artiștii autentici îi poftesc pe clienți să le treacă pragul atelierelor care se află departe de zona comercială de la strada principală, în Satul Olari – cartier al orașului Horezu, de pe culmea dealului, la mai puțin de 5 km depărtare. Aici se pot admira pe viu o parte dintre etapele prin care lutul prinde viață, formă și culoare, și tot aici se poate afla cum se distinge originalul de fals și arta de kitsch.

Există câteva caracteristici simple, susțin ceramiștii, prin care încă mai poți face diferențierea. În cazul ceramicii tradiţionale, prețul poate fi și de zece ori mai mare față de produsele de serie, iar de pe piesele originale nu pot lipsi motivele tradiționale: cocoșul, bobocul de floare, spicul de grâu, coada de păun sau pomul vieții, peştele, şarpele, coroniţa miresei, cercul, spirala simplă sau dublă, ori trifoiul, bobocii de trandafiri, brăduţii sau zig-zagul.

Apoi, ceramica de Hurezi este mult mai ușoară față de produsele bulgărești (galeria foto), spre exemplu, care conţin mai mult plumb, nears în cuptoare, fiind mai periculoase pentru sănătate.

Culorile specifice Horezului sunt cele pământii: de la brun, la roşiatic și galben, de la verde la albastru - toate fiind obținute din pigmenţii pământului, deci naturale, motiv pentru care piesele nu par atât de spectaculoase ca în alte centre din țară.

Însă cele mai importante aspecte sunt legate de luciul vopselei – smalțul care se regăsește doar pe partea din față, interiorul sau dosul rămânând de obicei nevopsite și prin urmare neluciose – și de semnătura casei de olari: Giubega, Vicșoreanu, Ogrezeanu, Tănăsescu, Bîscu, Pietraru, Mischiu, Iorga, Frigură, Popa etc.

Obiectele care se pun pe foc nu sunt autentice

Mai mult, la Horezu, după cum ne-au dezvăluit chiar meșterii populari, se modelează obiecte pur decorative sau cu rol funcțional care nu suportă temperaturi foarte înalte.

„Tot ce se pune pe flacără nu este executat cu pământ din Horezu. Nu s-au făcut niciodată. Am modelat în schimb: căni, tăvi, farfurii, ulcioare, oale de lapte pentru covăsit, străchini etc. Aici nu se fac nici măcar oalele de sarmale”, mai atrage atenția meșterul popular devenit „Tezaur Uman Viu”, Sorin Giubega.

În lupta cu fake-urile și kitsch-ul, specialiști precum șeful Direcției de Cultură Vâlcea, prof. dr. Florin Epure, sau cercetătorul Ştefan Rachieru cred că una din soluții ar fi certificarea ceramicii de Horezu.

Râmnicu Vâlcea


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri