Bugetul pe 2015. La pomul lăudat în campanie, să nu te duci cu sacul. Cine pierde şi cine câştigă. Primele reacţii

Guvernul a finalizat proiectul bugetului pentru 2015 FOTO Adevărul

Guvernul vrea să mărească veniturile consumatorilor din categoriile defavorizate şi să suplimenteze fondurile ministerelor cu atribuţii în investiţiile publice. De aceea, probabil, a uitat de bugetul pentru DNA, ceea ce a stârnit un mini-scandal care s-a stins la timp. „Sănătatea nu este o prioritate“, traduce preşedintele COPAC bugetul micşorat. Educaţia a „prins“ 25 de miliarde de lei în plus, dar nu suficient.

Guvernul a scos, în sfârşit, la lumină cifrele bugetului de stat pe 2015, devoalând odată cu ele şi viziunea de ansamblu pe care se bazează în această construcţie financiară. Pe scurt, principalele direcţii în care merge „grosul“ banilor, pe lângă necesarele cheltuieli cu educaţia, sănătatea şi unităţile administrative, sunt cele prin care vor creşte veniturile populaţiei defavorizate, în vederea stimulării consumului, dar şi cele prin care vor creşte investiţiile publice.

Potrivit proiectului de buget pe anul viitor, Guvernul ar avea la dispoziţie, pentru cheltuieli, aproape 240 de miliarde de lei (33,7% din Produsul Intern Brut, estimat la 709,7 miliarde de lei), realizând venituri de 226,3 miliarde de lei (31,9% din PIB) şi ajungând astfel la un deficit bugetar de 13 miliarde de lei (1,83% din PIB) agreat inclusiv cu Fondul Monetar Internaţional.

CUM VA CREŞTE CONSUMUL

„Cererea internă este motorul de creştere economică pe 2015“, arată analiza pe care Guvernul fundamentează bugetul anului viitor. Iar pentru a stimula cererea, Guvernul a luat unele decizii care-i vor favoriza pe cei cu venituri mici: creşterea salariului minim pe economie la 975 de lei din 1 ianuarie şi la 1.050 de lei din 1 iulie; indexarea tuturor pensiilor cu 5%; creşterea indemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 350 la 400 de lei; majorarea cu 16% a indemnizaţiilor pentru persoane cu dizabilităţi; creşterea, cu 42 de lei pentru fiecare copil, a  alocaţiei pentru susţinerea familiilor cu venituri pe membru de familie sub 530 de lei; creşterea alocaţiei de plasament la 600 de lei; majorarea salariilor personalului din sănătate şi asistenţă socială cu 100 de lei, din ianuarie 2015, exclusiv salariile celor care beneficiază de majorarea salariului minim; majorarea salariilor personalului didactic, cu 5% de la 1 martie şi cu încă 5% de la 1 septembrie 2015.

PROIECTELE EUROPENE, PRIORITATE DE GRADUL ZERO

Observând cifrele bugetului pe 2015, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, a arătat că absorbţia de fonduri UE ar trebui să fie prioritatea de gradul zero a Guvernului, dar Guvernul să prioritizeze investiţiile publice în funcţie de o serie de indicatori. 

„Noi am susţinut că este absolut corect ca să avem un deficit mai mare, Adică Franţa era salutată că în 2017 începe să reducă deficitul, dar nouă ni se cerea 0,9% din PIB. Apoi, dacă tot îndatorăm ţara, măcar să se vadă în ceva. Adică Investiţii. Cele 44 de miliarde de lei alocate sunt un semn bun. Dar noi cerem de ani de zile ca banii să se vadă în ceva. Acum sunt acordaţi tot pe ordonatori de credite, nu pe proiecte. Noi de 25 de ani tot investim în Educaţie, dar în fiecare toamnă vedem că o treime din şcoli nu au autorizaţie pentru că nu au apă curentă la closet. Investiţiile trebuie alese pe baza unor indicatori. La fel şi la autorităţile locale: trebuie să înceteze practica ca unele investiţii să fie făcute din fonduri UE, BEI sau BERD, iar altele exclusiv de la buget. Aşa ne trezim că Ministerul Fondurilor Europene se dă de ceasul morţii să crească absorbţia de fonduri UE, dar la nivel local să vină cu mâna întinsă la Guvern că vor bani. Adică nu facem rachete spaţiale, sunt, de exemplu, aducţiuni de apă, e un şanţ şi o conductă. 

Ar trebui ca Guvernul să le dea de la buget fix cât trimit ei facturi la Bruxelles pe fonduri europene, ca să îi stimuleze să folosească banii UE. Altfel, morţi-copţi, la anul trebuie să terminăm proiectele europene, pentru că este ultimul an pe exerciţiul financiar 2007-2013 şi riscăm să pierdem banii dacă nu le terminăm. Apoi, de unde creşte consumul cu 2,8% în proiectul de buget, dacă scade contribuţia impozitelor în creşterea economiei? Ar trebui să crească. În fine, ANAF ar trebui să se concentreze pe aducerea de venituri mai mari din TVA, or proiectul de buget nu reflectă asta, ponderea TVA e chiar puţin mai mică decât anul trecut“, ne-a declarat el.

ANOMALIILE SISTEMULUI BUGETAR

La rândul său, Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, a observat că statul blochează la 600 de lei indicatorul prin care se calculează salariile bugetarilor, deşi tocmai ce a majorat salariul minim în economie. „Guvernul dă un nou ordin prin care interzice toate tipurile de premieri şi tichete în sistemul bugetar. Apoi, nu este aplicată legea salarizării unitare, plafonul de raportare e îngheţat la 600 de lei, în condiţiile în care salariul minim tocmai ce a fost mărit la 975 de lei. Deja primele 17 trepte de salarizare erau comprimate, probabil se vor mai adăuga cinci. Se ajunge la tot felul de anomalii. Astfel, un doctor stagiar va fi angajat cu acelaşi salariu ca şi o femeie de serviciu", a spus Hossu.

El a mai punctat că numărul locurilor de muncă este aşteptat să crească cu 72.000, la 4,582 milioane, problema fiind că „impozitul pe profit este şi el aşteptat să crească cu 5%, astfel că reducerea CAS nu se transferă, ci rămâne profit la companii“. (Dan Străuţ, Daniel Ionaşcu)

ALBA, NEAGRA CU BUGETUL DNA

Joi dimineaţă, bugetul Ministerului Public (în care era cuprins şi cel al DNA) era cu 31,94% mai mic faţă de bugetul din 2014, în condiţiile în care numai DNA anunţase că are nevoie pentru anul viitor cu cinci milioane de euro mai mult decât anul trecut doar pentru a funcţiona. Câteva ore mai târziu, după discuţii aprinse, Guvernul a decis în jurul prânzului să aloce instituţiei coordonate de Laura Codruţa Kovesi (foto) banii ceruţi.

Concret, conducerea DNA a cerut 25 de milioane de euro, iar la prezentarea proiectului de buget s-a trezit că instituţia nu era prevăzută într-o filă distinctă a bugetului, ci era inclusă în bugetul total al Ministerului Public, mai mic decât cel rectificat de anul trecut. „Potrivit legii, trebuie să avem filă distinctă de buget pentru DNA, aşa a fost mereu. Suntem o structură a Ministerului Public. Domnul ministru poate să rezolve această neînţelegere“, arăta ieri-dimineaţă Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef al DNA.

Kovesi a reacţionat printr-un comunicat de presă în care a explicat că instituţia pe care o conduce este una foarte profitabilă. „Aducem în atenţia opiniei publice că, raportat la valoarea bugetului solicitat de DNA, de 25 milioane euro, instituţia a indisponibilizat bunuri şi bani în cadrul cauzelor penale instrumentate, de aproximativ 300 milioane euro în anul 2013, iar până la 30 noiembrie 2014, a indisponibilizat aproximativ 200 de milioane euro”, a atras atenţia DNA.

Ulterior, ministrul pentru Buget, Darius Vâlcov, a asigurat că DNA va primi cele 25 de milioane de euro solicitate. Vâlcov a declarat pentru „Adevărul“ că s-a întâlnit cu Laura Codruţa Kovesi şi cu Robert Cazanciuc, ministrul Justiţiei, întrevedere în cadrul căreia le-a explicat acestora că Ministerul Public va avea în 2015 un buget mai mare faţă de cel din acest an.

El a arătat că scăderea care apare în proiect este dată de faptul că titlurile executorii ce urmează să fie plătite anul viitor sunt incluse în bugetul de la Finanţe, ele urmând să fie transferate pe parcursul exerciţiului bugetar, aşa cum s-a întâmplat şi în 2014. „A fost o neînţelegere care s-a lămurit. La capitolul cheltuielilor de personal apărea o scădere de 35% pentru că bugetul nu include la începutul anului şi titlurile executorii ce urmează să fie plătite pe parcursul anului, ele apar în bugetul Ministerului de Finanţe şi apar în bugetul Ministerului Public odată cu plata acestora“, a explicat Vâlcov. (Andrei Aştefănesei)

OFUL DE LA INTERNE: PLATA SPORULUI PENTRU WEEKEND

Ministerul de Interne are planificat pentru 2015 fonduri de 8,81 miliarde de lei în proiectul de lege privind bugetul de stat. Suma este mai mare cu peste 400 de milioane de lei faţă de cea prevăzută în bugetul pe 2014 (8,39 miliarde lei), dar mai mică decât cea primită în urma rectificărilor bugetare (9,88 miliarde de lei).

Ieri, membrii sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) nu păreau surprinşi de banii primiţi de Interne. Marin Gruia, preşedintele SNPPC, consideră că problema este la legislaţie, care nu permite poliţiştilor să-şi primească sporurile.

„Nemulţumirile noastre persistă de la începutul anului, pentru că s-a modificat OUG 103/2013 privind salarizarea pentru anul 2014, în care s-a stipulat majorarea cu 75% pentru activitatea desfăşurată sâmbăta, duminica şi sărbătorile legale. Din păcate, deşi s-au alocat fonduri, majorarea nu s-a putut pune în aplicare pentru că reprezentanţii Ministerului Finanţelor, când au dat avizul, au stipulat că mai întâi se acordă timpul liber corespunzător, şi abia apoi sporul. Problema este că nu se poate acorda atâta timp liber decât pentru orele suplimentare. Pur şi simplu au blocat aplicarea ordonanţei de urgenţă“, a explicat Marin Gruia. Acesta a precizat că în cazul unui agent care ar lucra jumătate din sâmbetele şi duminicile dintr-o lună, ar fi o cheltuială în plus de aproximativ 200-300 de lei. (Andrei Aştefănesei)

SĂNĂTATEA ARE BUGET DOAR PE HÂRTIE

Sănătatea a fost domeniul cel mai vitregit la alocarea bugetară din 2015. A primit mai puţin cu 1,2 miliarde de lei faţă de anul precedent. Concret, Ministerul Sănătăţii va primi în 2015 doar 6,73 de miliarde de lei, asta în condiţiile în care anul trecut a primit 7,94 de miliarde de lei.

Scăderea, este una „doar pe hârtie”, susţin însă oficialii din Ministerul Sănătăţii (MS), care spun că bugetul pe anul viitor nu include şi plata arieratelor, pentru că acestea au fost deja plătite. Din contră, arată ei, bugetul acoperă majorările salariale promise şi prevede fonduri duble pentru programele naţionale şi pentru investiţii.

„S-a demonstrat, încă o dată, că sănătatea nu este o prioritate, ea are nevoie de investiţii, nu de tăiere de fonduri. Orice diminuare nu vine în beneficiul pacienţilor. Bugetul, la noi, e mereu pe cârpeală, asta e marea problemă”, explică însă Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Pacienţilor Asociaţiilor de Pacienţi cu Boli Cronice (COPAC).

La rândul lui, Sorin Paveliu, expert în politici sanitare, susţine că nu există niciun motiv să scazi banii la sănătate. „Nu e ca şi cum am vorbi de construcţia de drumuri, aici vorbim de bolnavi. Dacă tai din buget, tai din tratamente”, a conchis specialistul. (Claudia Spridon)

EDUCAŢIA PRIMEŞTE 3,51% DIN PIB ÎN 2015

Bugetul alocat Educaţiei pentru anul viitor a crescut de la 3,4% la 3,51%, potrivit ministrului Educaţiei, Remus Pricopie. Mai exact, anul viitor, Educaţia va primi 25 de miliarde de lei, cu trei miliarde de lei mai mult decât anul acesta. 3,51% din PIB este, însă, un buget mic, spun experţii din domeniu, care de ani de zile cer o majorare de până la 6% din PIB pentru Educaţie.

Ei speră ca banii să fie investiţi în personalul didactic şi în reforma Educaţiei, care este în plină desfăşurare. „Cu o creştere anuală de aproximativ 0,2%, vom ajunge până în 2025 aproape de media europeană, de 6% din PIB. Banii ar trebui investiţi în special în resurse umane, unde este nevoie de investiţii inteligente. De asemenea, trebuie să investim în descentralizare şi în formarea directorilor în manageri adevăraţi. Pe partea de infrastructură sperăm să folosim bani europeni“, a spus preşedintele Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP), Şerban Iosifescu. (Ioana Nicolescu)

CE SPUN PARTIDELE DESPRE BUGETUL PE 2015

Opoziţia a reacţionat dur faţă de publicarea bugetului de stat pe 2015. Cei de la PSD au susţinut, însă, că procurorii vor primi bugetul pe care l-au cerut.  

Prim-vicepreşedintele PNL, Cătălin Predoiu, a dat tonul acuzaţiilor venite din partea Opoziţiei şi i-a reproşat premierului Victor Ponta că se răzbună pe procurori, motiv pentru care ar trebui să demisioneze.  „Este o acţiune deliberată de blocare a DNA, a Justiţiei în general. Premierul are o atitudine clară de răzbunare pe DNA pentru anchetele pe care le-a făcut şi le are în curs. Este încă un motiv pentru care ar trebui să plece din fruntea Guvernului, cu guvern cu tot“, a transmis Predoiu, într-un comunicat.

La rândul său, deputata PNL Andreea Paul a explicat, pentru „Adevărul“, care sunt principalele probleme ale bugetului şi a opinat că Victor Ponta vrea să părăsească guvernarea şi să lase o moştenire grea viitorului Cabinet.  

„Avem în faţă bugetul-semnal că Ponta părăseşte guvernarea, că îşi recunoaşte propriile incompetenţe şi obiective ratate anunţate la începutul anului. PNL cere Guvernului Ponta ca, prin buget, să nu pedepsească justiţia care îşi face datoria. Din modul cum e alocat bugetul DNA, deducem că Ponta nu are ca prioritate continuarea luptei anticorupţie, ci apărarea baronilor. A doua scădere brutală este în Sănătate. Să tai 18 procente este o crimă naţională“, a punctat Andreea Paul.

MACOVEI: „PONTA IA DE LA PROCURORI, DĂ LA HOŢI“

Europarlamentarul Monica Macovei a publicat, pe blogul personal, un text în care susţine că sumele reduse alocate DNA reprezintă, de fapt, facturile promisiunilor din campanie. „Ponta a decis că procurorii n-au nevoie de bani şi a propus reducerea bugetului Ministerului Public cu 32%, aşadar şi al DNA. PSD a decis să nu le dea acest buget procurorilor anticorupţie, să le taie fondurile şi să le dea acolo de unde se poate fura sau pentru a plăti dezmăţul pomenilor electorale din 2014“, a spus Macovei, în textul publicat sub titlul: „Ponta ia de la procurori şi dă la hoţi“.

De aceeaşi părere este şi deputatul PPDD Tudor Ciuhodaru care susţine, într-o intervenţie publicată tot pe blogul său, că tăierea bugetului DNA este o măsură de apărare a baronilor PSD. „Ponta vrea să închidă DNA pentru a-şi proteja baronii. Voi depune un amendament la buget pentru finanţarea DNA-ului conform legii şi necesităţilor. Sper că şi parlamentarii îl vor vota“, a precizat Ciuhodaru.

„OPOZIŢIA VREA PRIETENIA DNA“

Pe de altă parte, vicepreşedintele Comisiei pentru buget din Camera Deputaţilor, Claudiu Manda, a susţinut că declaraţiile Opoziţiei nu au bază reală, iar procurorii DNA vor primi suma cerută.  „Nu am văzut proiectul de buget, dar nu cred că s-a tăiat bugetul DNA. Cei din Opoziţie vor prietenia DNA. Sunt sigur că nu se va tăia bugetul DNA, dar cei care acuză Guvernul vor doar ca procurorii să fie mai indulgenţi cu ei“, a spus deputatul PSD. (Iulia Marin)

[<a href="//storify.com/Alinavasile123/bugetul-pe-2015" target="_blank">View the story "Bugetul pe 2015" on Storify</a>]