Botiş de la Muncă- zero angajări în câmpul muncii. Vezi scandalurile în care sunt implicaţi noii miniştri

0
0

Guvernul are începând de astăzi şase miniştri noi. Valeriu Tabără (Ministerul Agriculturii), Gheorghe Ialomiţeanu (Finanţe), Ion Ariton (Ministerul Economiei), Anca Boagiu (Ministerul Transporturilor), Ioan Botiş  (Ministerul Muncii) şi Valerian Vreme (Ministerul Comunicaţiilor). www.adevarul.ro vă prezintă profilurile celor şase miniştri.

Botiş de la Muncă- zero angajări în câmpul muncii

Ligia Botiş, soţia noului ministru al Muncii,  administrează Eurotehnologic SRL, un centru de recalificare profesională şi de plasare a forţei de muncă pe care l-a înfiinţat în 2005 în Bistriţa Năsăud. Încă din 2004 soţul său era director al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Firma Ligiei Botiş a avut activitate doar până în 2008, an în care Botiş a plecat de la  la cârma AJOFM.

Mai citeşte şi:

Boc a discutat cu noii miniştri ai Finanţelor şi Muncii despre variantele legii salarizării în sistemul bugetar

Conform cifrelor de la Ministerul Finanţelor, societatea a avut anul trecut zero venituri şi implicit zero angajări în câmpul muncii. Ioan Botiş deţine în Bistriţa un spaţiu comercial şi o casă de 400 de metri pătraţi, moştenită, iar la Cluj a reuşit să îşi cumpere un  teren intravilan de 2.000 de metri pătraţi. Anul trecut a acumulat împreună cu soţia venituri de  300 de mii de lei , bani din care a trebuit să îşi plătească şi ratele la bănca unde a strâns o datorie de 50 de mii de euro.

Ligia Adina Botiş este cea care a adus anul trecut cei mai mulţi bani în casă,majoritatea veniturilor venind de la Mobil Construct SRL, firmă unde este unic deţinător al părţilor sociale. Firma  confecţionează mobilier pentru birouri  şi are doar un singur angajat iar în 2009 a avut venituri de 80 de mii de lei.


În topul parlamentarilor cheltuitori

Primul scandal în care a fost implicat Nelu Ioan Botiş a fost legat de bani. Presa locală a descoperit că, în 2009, a fost cel mai cheltuitor ales bistriţean, el decontând nu mai puţin de 391.374 de lei. Botiş s-a dovedit mână spartă cu banii statului şi în 2010, doar pe luna ianuarie nota de plată însumând 30.133 lei.

La sfârşitul lunii trecute, Nelu Ioan Botiş a fost protagonistul unui alt scandal, de data aceasta unul conjugal. Mai exact, un ziar bistriţean a lansat zvonul că parlamentarul este în pragul divorţului.

Botiş a ţinut să infirme informaţia, chiar în timpul unei conferinţe de presă a organizaţiei judeţene a PDL, deranjat că “acum jegul a mers prea departe”. “Persoana care a lansat zvonul este un libidinos care vrea să îşi facă loc în viaţa politică şi îşi face intrarea lovind în oamenii politici în funcţie. Dacă îi căutaţi bine urmele limbii le găsiţi şi pe clanţele PDL”, a spus atunci Botiş, fără a dezvălui identitatea “libidinosului”. A spus doar atât: „Veţi găsi cine e susţinătorul
Piţipoancei de la pagina 5 şi veţi şti cine e acela. Când am fost la avocat să-i dau în judecată, după două ore mi-a dat un telefon şi s-a autodenunţat. Am copii care au citit acest lucru şi nu le-a venit să creadă. Cum m-a tratat el, îl voi trata şi eu. Accept orice tip de bătălie, dar nu un atac la familie”.

Profil Ioan Nelu Botiş

Ioan Nelu Botiş, 43 de ani, s-a născut la Lupeni, judeţul Hunedoara. Este de formaţie inginer, absolvent al Politehnicii din Cluj-Napoca, şi masterand în studii europene. Din 2007 este doctorand al Universităţii Babeş Bolyai. Este căsătorit cu Ligia Adina şi are doi copii.

Şi-a început cariera ca inginer la Combinatul de Utilaj Greu din Cluj-Napoca, în politică intrând destul de recent, în 2001, când a ajuns preşedinte al organizaţiei PSD Bistriţa şi viceprimar al aceluiaşi oraş. În perioada 2004-2008 a fost director executiv al AJOFM Bistriţa-Năsăud.

În 2008, a părăsit PSD, supărat că nu a fost desemnat de partid să candideze pentru postul de primar al Bistriţei. În acelaşi an, la 30 noiembrie, proaspăt membru PDL, Ioan Nelu Botiş a obţinut mandatul de deputat, după ce a promis alegătorilor „creşterea calităţii vieţii, astfel încât în 2012 să atingem standardul de viaţă al cetăţenilor UE15”.

În Parlament s-a remarcat prin desele sale luări de cuvânt, având la activ 68 de prezenţe la tribună în doar 53 de şedinţe.

image

Doamna Ialomiţianu datoare la domnul Ialomiţianu

Unul din lucrurile pe care Ministerul de Finanţe va trebui să îl facă sub comanda lui Gheroghe Ialomiţianu (51 de ani) este să recupereze datoria pe care o are firma administrată de soţia acestuia, Liliana Ialomiţianu. Conform site-ului Agenţiei Naţionale de Adminsitrare Fiscală (ANAF), societatea Remat SA Braşov adminsitrată de soţia actualului ministru de la Finanţe are datorii la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale şi al asigurărilor de sănătate de peste 400 de mii de lei (100 de mii de euro).

Atunci când nu se îngrijeşte de soarta Remat Braşov, Liliana Ialomiţianu (44 de ani) îşi găseşte timp şi pentru funcţiile de cenzor la alte trei societăţi comerciale din localitate,Brasiv S.A.,Cabana Coliba Haiducilor S.A. şi Energo S.A, dar şi de auditor financiar la Proiect Brasov S.A o firmă de consultanţă tehnică în domeniul construcţiilor. Proiect Brasov S.A. a ciupit în martie puţin şi din fondurile publice ale Braşovului când a câştigat un contract de 11 mii de lei de mansardare a Colegiului de Ştiinţe ale Naturii Emil Racoviţă.

Avere

Gheorghe Ialomiţianu are două case la munte şi un apartament în Braşov iar în câţiva ani şi-a cumpărat şase terenuri în intravilan care însumează peste 6 mii de metri pătraţi. În 2009 a strâns 60 de mii de lei din salariul său de deputat la care a mai adăugat cei 30 de mii primiţi în calitate de conferenţiar la Universitatea Transilvania Braşov. Veniturile sale sunt comparabile cu ale soţiei care a adunat aproape 70 de mii de lei.

Proaspătul ministru al Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, , s-a născut în comuna braşoveană Bran. Este căsătorit şi are un copil.

Este licenţiat al Universităţii de Vest din Timişoara şi are un doctorat la Universitatea Babeş-Bolyai. Se laudă şi cu o mulţime de atestate şi certificate în domeniul financiar-contabil: carnet de expert contabil; carnet de auditor financiar; atestat din partea Institutului Internaţional de Administraţie Publică din Paris; certificat OECD Viena; atestate din partea Direcţiei de Control Fiscal Est-Franţa şi al Direcţiei de Taxe din Suedia.

Ialomiţianu şi-a început cariera ca economist la Întreprinderea de Scule Râşnov, a fost apoi profesor, iar în 1997 a ajuns în poziţia de director al Direcţiei Finanţelor Publice Braşov, pe care a ocupat-o până în 2008. De atunci este conferenţiar universitar la Universitatea Transilvania din Braşov.
Ialomiţianu este la primul mandat de parlamentar, fiind deputat PDL de Braşov şi vicepreşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe, bănci.

Politician mai puţin cunoscut, Gheorghe Ialomiţianu s-a făcut, totuşi, remarcat de câteva ori prin declaraţiile sale publice. În noiembrie 2008, când era doar candidat la Camera Deputaţilor, Ialomiţianu a susţinut că este neapărat nevoie de reducerea accizei la motorină pentru agricultori. „Tona de motorină ar trebui să coste 21 de euro", a spus atunci PDL-istul.

În 2009, când criza economică începuse să se simtă bine în România, economistul Ialomiţianu profeţea: „În 2010 vom avea creştere economică începând cu cel de-al doilea trimestru al anului”.
Apoi, când criza a lovit aspru, Gheorghe Ialomiţianu s-a declarat public de acord cu tăierea pensiilor şi salariilor bugetarilor, deoarece „România trece printr-o perioadă extrem de grea”.

Ion Ariton - cercetat de Kovesi pentru o "gaura" in petrol

image

Succesorul lui Adriean Videanu la şefia Ministerului Economiei, Ion Ariton are 54 de ani şi s-a născut la Piteşti. Este absolvent al Universităţii din Timişoara, Facultatea de Ştiinţe Economice, şi are un master în Managementul administraţiei publice. Se mândreşte cu medalia "Steaua României" în grad de cavaler, pe care a primit-o în 2007.

Ariton a intrat în câmpul muncii la ICRTI Sibiu, apoi a ajuns şeful Corpului de Control al Prefectului, funcţie pe care a ocupat-o din 1991 până în 1993. Ulterior, a fost, vreme de 10 ani, director comercial şi director general al sucursalei Petrom Sibiu. În 2002 a fost cercetat penal pentru lipsă din gestiune, iar un an mai târziu a plecat de la Petrom pentru postul de director la Intermedia.

Între 2005 şi 2007, Ion Ariton - membru PD, apoi PDL - a fost prefect al Sibiului, fiind înlocuit din funcţie de premierul de atunci Călin Popescu Tăriceanu, după ce PD a fost exclus de la guvernare.

În toamna lui 2008 ajunge senator PDL de Sibiu şi, în scurt timp, dă în judecată Guvernul cerându-şi funcţia de prefect înapoi. În 2009, Curtea de Apel Alba Iulia îi dă dreptate, însă Ariton trebuia să aleagă între cele două funcţii de prefect sau de senator. A ales să fie parlamentar, este preşedintele Comisiei buget-finanţe din Senat, iar până în prezent nu are nicio iniţiativă legislativă.

Scandalul Petrom

Presa sibiană a dezvăluit că - în 2002, când era director la Petrom - Ion Ariton a fost cercetat penal pentru o "gaură" de 10 miliarde de lei vechi în gestiune. În timpul unui inventar de predare-primire s-au decoperit mai multe nereguli în gestiunea depozitului de carburanţi. A urmat o anchetă, procurorii stabilind că "gaura" era de fapt de şapte miliarde de lei vechi, însă directorul Petrom a scăpat basma curată. Din lipsă de probe, anchetatorii au soluţionat cu NUP (neînceperea urmăririi penale – n.r.) cazul Ariton, singura pedeapsă încasată de acesta fiind o reducere cu 10% a salariului. Potrivit Mediafax, dosarul a fost instrumentat de Codruţa Kovesi, actualul procuror general al României.

Tot ziariştii sibieni au susţinut că Ion Ariton s-ar fi bătut cu un coleg de partid, Cristi Bicher, în timpul unui meci de tenis. Cei doi au negat, însă, incidentul.

Avere
Ion Ariton a câştigat anul trecut în funcţia de prefect 122 de mii de lei ceea ce înseamnă ca a a acut în medie un venit de 10 mii de lei , aproape dublu faţă de cât câştigă Preşedintele României şi cam cât a reuşit să strângă în tot anul soţia sa, Carmen, medic de familie în Sibiu. Soţii Ariton deţin în oraş atât un apartament cât şi o casă. Vacanţele şi le petrec la Sebeşu de Sus, unde mai deţin o locuinţă.


Ministrul Comunicaţiilor- Pierderile lui Vreme

image

Valerian Vreme, noul ministru al Comunicaţiilor, n-a avut deloc succes în afaceri în 2009. Societăţile pe care le deţine împreună cu soţia au înregistrat pierderi totale de 80.000 de lei.

Vreme s-a avântat în afaceri în 1991 când a înfiinţat UM-Soft SRL, o societate care operează în domeniul IT şi a cărei apogeu a fost atins în anul 2002 când înregistrase o cifră de afaceri de un milion de lei şi reuşise să ofere un loc de muncă la 35 de oneşteni. Acum cifra de afaceri este de cinci ori mai mică. Din 1991 firmele lui Vreme s-au înmulţit. Mioara Vreme, soţia noului ministru, este cea care a deschis în Oneşti prima sucursală a BCR figurând la registrul Comerţului ca împuternicit al băncii. Mioara mai adminsitrează trei firme de IT ale familiei şi un bar.
Soţii Vreme deţin împreună trei apartamente, două spaţii comerciale şi o casă şi au achiziţionat trei terenuri cu o suprafaţă totală de 4.000 de metri pătraţi.Împreună au avut anul trecut venituri totale de 220 de mii de lei din salarii şi dividente

În politică vreme de 10 ani
Noul şef peste Comunicaţii are 47 de ani şi s-a născut la Dorohoi, judeţul Botoşani. Este căsătorit şi are un copil. Valerian Vreme a absolvit Facultatea de Electrotehnică din Iaşi, şi s-a specializat în calculatoare la Paris şi Oxford. Are un masterat în administraţie publică, iar în 2009 a urmat cursuri intensive la două facultăţi: Colegiul Naţional de Afaceri Interne, la Academia de Poliţie, şi Colegiul Naţional de Apărare, la Universitatea „Carol I".
Şi-a început activitatea profesională ca inginer depanator de mini şi microcalculatoare la IIRUC, filiala Oneşti, apoi a fost director la uM-SOFT şi din 2000 administrator al Grupului de firme uM-SOFT&Microtec din Oneşti.

În politică debutează în 1998, ca membru PNL, ajungând preşedintele filialei din Oneşti în perioada 2001-2007. Ulterior, îl urmează pe Theodor Stolojan în Partidul Liberal Democrat (PLD), format prin ruperea unei aripi a PNL. Când PLD a fuzionat cu PD şi s-au transformat în PDL, Valerian Vreme a fost numit vicepreşedinte al PDL Oneşti şi apoi membru în Biroul Judeţean PDL Bacău.

A fost consilier judeţean la Bacău şi, din 2008, consilier local la Oneşti. În prezent este deputat PDL, ales în colegiul 6 Bacău, şi are la activ 23 de iniţiative legislative.

Lobby pentru Rafo

În calitate de deputat PDL de Oneşti, Valerian Vreme a insistat pentru acordarea garanţiei guvernamentale pentru Rafo, lucru care s-a şi întâmplat. Pe baza acestei garanţii, Rafo intenţionează acum să acceseze un credit de 350 de milioane de euro pentru investiţii.
În urma acestui succes, Vreme a ajuns răsfăţatul presei oneştene care publică numai ştiri „de bine" despre deputatul PDL. De pildă, Vreme este creditat cu performanţa de a aduce mai multe fonduri guvernamentale în Oneşti decât toţi predecesorii săi.

image

Anca Boagiu, ministrul Transporturilor

De departe cea mai notorie figură politică din lista noilor miniştri, Anca Boagiu obţine pentru a doua oară portofoliul de ministru al Transporturilor. A mai ocupat această funcţie în perioada 27 iunie - 28 decembrie 2000, când Traian Băsescu a plecat din fruntea Transporturilor pentru a prelua şefia Primăriei Capitalei. La acea vreme, Anca Boagiu devenea, la 32 de ani, cel mai tânăr ministru din României după cel de-al doilea Război Mondial. De asemenea, din august 2005 până în aprilie 2007 a fost ministrul Integrării Europene.

Anca Boagiu are 42 de ani şi s-a născut în Constanţa. Este de formaţie inginer hidrotehnician, absolventă a Universităţii "Ovidius", şi şi-a început cariera ca diriginte de şantier. A lucrat la Administraţia Naţională a Drumurilor, în 1997 fiind transferată la Ministerul Transporturilor, în funcţia de expert în achiziţii. În perioada 1999-2000, a fost director al proiectelor cu finanţare externă în cadrul Unităţii de Management al Proiectelor de Reformă Economică.

Din 2000, Anca Boagiu a urcat vertiginos în carieră: a fost întâi ministru al Transporturilor, apoi deputat de Bucureşti, ministru al Integrării Europene, din nou deputat şi acum ministru iar.

În prezent este vicepreşedinte al Senatului, vicepreşedinte PDL şi preşedinte al Organizaţiei PDL Sector 2 Bucureşti.

Naşa lui "Traian Boc"

Numele Boagiu a stârnit controverse în 2009 când a apărut printre membrii Consiliului de Administraţie (CA) al transportatorului naţional de electricitate Transelectrica, societate al cărei acţionar majoritar este Ministerul Economiei. Nu Anca Boagiu, însă, ci Carmen Boagiu, cumnata PDL-istei. În acelaşi CA mai apăreau şi alte rude ale unor persoane sus-puse, printre care Traian Băsescu şi Mircea Geoană.

În plus, Carmen Boagiu nu avea nicio treabă cu energia, ea lucrând în Ministerul de Interne, ca referent superior. Ştirea a făcut vâlvă în presă, iar ministrul Economiei, Adriean Videanu, a decis s-o înlocuiască pe cumnata Ancăi Boagiu din CA al Transelectrica S.A. cu Florin Mârza.

Aceeaşi Anca Boagiu este autoarea unei gafe care a făcut deliciul presei pe vremea când era ministrul Integrării Europene. În noiembrie 2006, aflată la Galaţi, în cadrul Consiliului de Coordonare al PD, Anca Boagiu l-a numit pe preşedintele PD "Traian Boc". Ministrul se referea la contribuţia şefului PD Emil Boc în cooptarea PD ca membru asociat al Partidului Popular European (PPE). "PD a votat pentru prima dată în cadrul biroului politic al PPE prin mâna preşedintelui nostru Traian Boc", a spus Boagiu.

Avere

Anca Boagiu deţine încă din 2001 o casă în Bucureşti, dar are un apartament şi la Constanţa pe care l-a închiriat pentru 3000 de lei pe lună. Noul ministru desemnat să îl înlocuiască pe Radu Berceanu deţine opere de artă şi bijuterii a călor valoare o estimează la 40 de mii de euro. Boagiu a obţinut în 2009 de pe urma funcţiilor deţinute în Parlament peste 150 de mii de lei la care se adaugă 40 de mii pe care îi primeşte din chirie şi alţi 16 mii de pe urma unui contract despre care nu oferă nici un fel de detalii în declaraţia de avere.

Tabără - de la Guvernul Văcăroiu la Guvernul Boc

image

Valeriu Tabără are 61 de ani şi este deputat PD-L de Timiş. Este doctor în agricultură, preşedinte al Comisiei parlamentare pentru agricultură, silvicultură şi industrie alimentară, precum şi al Comisiei parlamentare de anchetă privind situaţia sistemelor de irigaţii. Pe plan internaţional, Valeriu Tabără este preşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu Bahrein, precum şi membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Siria.

Între anii 1992-2001, Valeriu Tabără a fost membru al PUNR, ajungând chiar preşedinte al partidului. Între anii 1994-1996, Valeriu Tabără a fost ministru al Agriculturii în guvernul Văcăroiu. Din anul 2002, Valeriu Tabără este membru PD-L.

Valeriu Tabără este considerat un apropiat al lui Virgil Măgureanu (partidul condus de Măgureanu, PNR, fuzionând în anul 2000 cu PUNR-ul condus de Valeriu Tabără), precum şi al generalului (r) Mircea Chelaru, fost şef al Statului Major General, care a preluat conducerea PUNR după demisia lui Valeriu Tabără.

Avere

Potrivit declaraţiei de avere din iunie 2010, Valeriu Tabără are două case de locuit (în Rămetea Mare - Timiş şi în Timişoara) şi conduce un autoturism Renault Megane. Deputatul mai deţine titlurile de proprietate a două terenuri intravilane în judeţul Timiş, însumând 4.400 de metri pătraţi.

Anul trecut actualul ministru al Agriculturii a câştigat pep e urma funcţiei de deputat 52 de mii de lei şi alţi 48 de mii pentru cursurile ţinute ca professor al Universităţii de Stiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara. Soţia sa, Silvia Tabără, câştigă o pensie anuală de 10 mii de lei. Soţii Tabără au pus deoparte în două conturi 100 de mii de euro.

Articol în curs de actualizare.

Evenimente


Ultimele știri
Cele mai citite