Armata îşi măsluieşte trecutul revoluţionar

0
0
Armata a tras atât înainte, cât şi după 22 decembrie
Armata a tras atât înainte, cât şi după 22 decembrie

Documentele desecretizate de Armată privind operaţiunile din timpul Revoluţiei sunt inutile pentru aflarea adevărului istoric, întrucât au fost falsificate. În Jurnalele de luptă ale Armatei din perioada 17-22 decembrie, când soldaţii încă erau puşi să tragă în popor, se regăsesc termeni precum „clanul Ceauşescu“ sau „dictatura comunistă“.

Jurnalele de luptă au avut iniţial caracter secret, dar au fost desecretizate la insistenţele Asociaţiei „21 Decembrie" care a depus plângere împotriva României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg, solicitând desecretizarea dosarelor.

Mai citeşte şi:

VIDEO Raluca Grosescu: 28% din membrii CFSN erau foşti responsabili în aparatul comunist

CEDO a acceptat cererea Asociaţiei şi a impus Guvernului României să facă publice aceste documente, prin remiterea lor, în copie, către Asociaţia 21 Decembrie. Drept urmare, MApN a transmis copii xerox, „conforme cu originalul" (lucru certificat prin ştampilă militară), către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Parchetelor Militare. Parchetul a predat copiile avocaţilor Asociaţiei „21 Decembrie". Din păcate, faimoasele documente militare au pagini întregi contrafăcute.

General înainte de avansare

Relevant în acest sens este volumul 40 din documentele remise Asociaţiei „21 Decembrie", volum care include jurnalul de luptă al Diviziei 70 Aviaţie. Documentele desecretizate relatează evenimente începând cu data de 17 decembrie 1989, cu momentul în care ministrul de atunci al Apărării, generalul Vasile Milea, a emis indicativul „Radu cel Frumos" (alarma de luptă parţială). Jurnalul continuă cu relatări din zilele următoare, până la data de 31 decembrie.

Documentele sunt scrise de mână, foarte citeţ, iar relatarea din fiecare zi se încheie cu formula: „Comandantul D. 70 Av. Gl. mr. Dumitru Drăghin", peste care se suprapune semnătura acestui general. Foarte ciudat este însă faptul că Dumitru Drăghin a fost avansat de la gradul de colonel la cel de general maior abia la data de 29 decembrie 1989 (lucru consemnat inclusiv în jurnalul de luptă). Dar Dumitru Drăghin semnează cu gradul de general maior încă din 17 decembrie 1989.

Militarii criticau prea devreme dictatura

La capitolul dedicat zilei de 21 decembrie 1989, jurnalul de luptă al Diviziei 70 Aviaţie cuprinde următorul paragraf: „Marea adunare populară organizată de clanul Ceauşescu în Bucureşti se transformă într-o adunare de contestare a politicii totalitare a regimului comunist. Nemulţumirile de ordin economic, social şi politic antrenează mase mari de oameni în lupta împotriva regimului totalitar. Mari demonstraţii de protest au loc în diferite oraşe ale ţării, principala revendicare fiind aceea a înlăturării dictaturii lui Nicolae Ceauşescu".

Iar formule de genul „clanul Ceauşescu", „politica totalitară a regimului comunist", „regim totalitar" şi „dictatura lui Nicolae Ceauşescu" nu aveau cum să fie scrise în documente oficiale ale Armatei la data de 21 decembrie 1989, când Ceauşescu era încă la putere. Semnătura comandantului Diviziei 70 reapare la finalul capitolelor consacrate zilelor de 22 - 31 decembrie, cu excepţia zilei de 25 decembrie (data execuţiei lui Ceauşescu), la care jurnalul de luptă nu consemnează nimic! De asemenea, semnătura lui Drăghin lipseşte de la finalul zilei de 29 decembrie, când jurnalul Diviziei 70 Aviaţie consemnează un singur eveniment: avansarea colonelului Dumitru Drăghin la gradul de general maior.

Documente fabricate ulterior

Generalul în rezervă magistrat Dan Voinea, cel care a instrumentat, în calitate de procuror, o mare parte din dosarele Revoluţiei, ne-a oferit o explicaţie pentru „nesincronizările" din jurnalele de luptă.

Deşi regulamentele militare cereau ca jurnalele de luptă să fie completate în fiecare zi, au existat situaţii când comandanţii au plecat din unitate în acţiuni de luptă şi au neglijat să mai scrie în jurnal. Din acest motiv, jurnalele de luptă au fost „completate" ulterior, este de părere generalul Voinea. Pe de altă parte, un cunoscut istoric militar ne-a declarat, sub protecţia anonimatului, că în Armata Română a mai existat obiceiul completării ulterioare a jurnalelor de luptă şi într-o altă perioadă „fierbinte" - la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.

În decembrie 1989, superiorul direct al comandantului Diviziei 70 Aviaţie era comandantul Aviaţiei Militare, generalul Iosif Rus. În exclusivitate pentru „Adevărul", generalul Rus ne-a oferit şi o altă explicaţie:

„Pot să vă comunic faptul că despre evenimentele din decembrie 1989 s-a cerut la sfârşitul anului sau începutul lui 1990 de către MApN, la fiecare unitate sau mare unitate, câte un raport despre perioada 17.12.1989 - 31.12.1989 cu toate misiunile, pierderile, acţiunile şi consumurile de muniţie şi materiale din unitate sau mare unitate, unde fiecare comandant putea scrie anumite consideraţii. Analiza a ceea ce s-a întâmplat, împotriva cărui adversar şi asupra căror obiective s-a acţionat".

Cu alte cuvinte, este posibil ca documentele desecretizate acum de Armată şi oferite drept jurnale de luptă ale Revoluţiei să fie doar relatarea „la rece" a evenimentelor din decembrie 1989, elaborată ulterior de comandanţii unităţilor militare cu un dublu scop - pe de o parte, pentru că aşa le-a cerut conducerea MApN, iar, pe de altă parte, pentru a-şi justifica ordinele date în zilele Revoluţiei, ordine care au produs zeci şi sute de victime.

În facsimilul alăturat se vede cum la 21 decembrie se vorbea de „clanul Ceauşescu", iar la 22 decembrie anunţul despre moartea lui Milea este plasat în jurul orei 10.00, în realitate el fiind făcut la 10.59.  

Gărzile patriotice elogiau poporul

Un alt exemplu de raport refăcut este un ordin de zi al Statului Major al Gărzilor Patriotice, chiar din data de 22 decembrie: „În cugetul şi simţirea cadrelor active şi în rezervă, a maselor de luptători ai gărzilor patriotice a fost profund imprimată misiunea lor patriotică de a participa activ, împreună cu Armata, cu întregul popor la apărarea suveranităţii şi integrităţii patriei, împotriva oricărei agresiuni din afară. În conştiinţa lor n-a existat niciodată ideea de a acţiona, la ordinul dictatorului Ceauşescu, împotriva poporului, a idealurilor sale de libertate şi dreptate socială".

"Cred că falsificarea unor documente oficiale, cum sunt jurnalele de luptă, se pedepseşte, conform legii."
Teodor Mărieş
preşedinte Asociaţia „21 Decembrie"

Vinovat în dosarul Otopeni

Generalul Drăghin a fost condamnat la opt ani de închisoare, pentru ucidere din culpă, în dosarul Otopeni. Din dosar rezultă că, în dimineaţa de 23 decembrie 1989, la aeroport au fost ucişi 48 de oameni, majoritatea fiind militari în termen trimişi de la Câmpina să apere aeroportul.

În jurnalul de luptă al Diviziei 70, generalul Drăghin consemnează că, în seara de 22 decembrie, comandantul Aviaţiei Militare, generalul Rus, i-a dat ordin „să ia măsuri pentru primirea unei subunităţi de securitate de la UM 0865 Câmpina". Nimicirea acesteia s-a datorat „unui puternic schimb de focuri cu forţele dispozitivului de apărare de la intrarea în aeroport, declanşat în condiţii neelucidate", susţine generalul Drăghin.

Armata umblă cu rapoartele „vopsite"

Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie", era ieri în cea de-a 41-a zi de grevă a foamei. Din documentele pe care Asociaţia
le-a solicitat pentru a le trimite la  Curtea Europeană a Drepturilor Omului, au primit puţin peste o mie de pagini.

„La MApN mai sunt încă 1.118 file la care nu avem deloc acces. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale refuză să ne dea probe. De aceea, deşi panica medicilor e imensă, nu mă las. Sunt kamikaze. De azi înainte, ori eu, ori ei!  Îmi creşte iarbă pe burtă, nu mai contează! Celor care mi-au transmis că între putere şi revoluţionari scorul e zero-zero, le transmit că e 1.600 la zero. Noi, revoluţionarii, n-am omorât niciun om. Ei au omorât 1.600! Merg cu greva până la capăt, să vedem dacă România e un stat de drept sau o ţară condusă de securişti şi de comunişti".  Antonie Popescu, unul dintre avocaţii Asociaţiei „21 Decembrie", a punctat: „Multe dintre actele care ne-au fost predate sunt refăcute, iar în prostia «grămăticului», scribului, ajungeau să vorbească din 15, 16 decembrie de dictatorul Ceauşescu!"

Stoenescu: „desecretizările sunt o glumă"

Alex Mihai Stoenescu, unul dintre istoricii care au cercetat documente legate de Revoluţia din decembrie 1989, are multe reţineri în vederea autenticităţii filelor predate de secţia Parchetelor Militare Asociaţiei „21 decembrie".

„Documentele care apar în cele două anexe publicate în Monitorul Oficial sunt o glumă. Ele n-au valoare juridică sau istorică. După titulatura documentelor se vede c-au fost scrise după decembrie. Sunt falsificate. Cum să credem că putea cineva să scrie în decembrie «regimul totalitar ceauşist» sau «revoluţia română». Să fi dat documentul operativ, nu registrul de istoric. Este istorie făcută de ei", a declarat Stoenescu pentru „Adevărul".

Alex Mihai Stoenescu a mai precizat 90% din documentele secretizate au fost scrise după 1990, cunoscut fiind faptul că după 25 decembrie 1989 multe documente, inclusiv cele militare, au fost distruse. Comandanţii unităţilor au „completat" ordinele de zi aşa încât nu se înţeleg acţiunile şi misiunile exacte executate de Armată înainte de 22 decembrie.

"Rapoartele n-au valoare juridică sau istorică. După titulatura documentelor se vede c-au fost scrise după decembrie. Sunt falsificate."
Alex Mihai Stoenescu
istoric

În acest ordin de zi, la 21 decembrie era folosită expresia „clanul Ceauşescu“





CITEŞTE POVEŞTI IMPRESIONANTE ALE CELOR CARE AU MURIT ÎN TIMIŞOARA, ÎN DECEMBRIE 1989:

DECEMBRIE '89: Studentul ucis în casă de glonţul ricoşat din umărul tatălui său


REVOLUŢIE: Prăpădul făcut de armată în Calea Girocului pentru tancurile blocate de manifestanţi


DECEMBRIE `89: Cadavru ascuns în spital ca să nu fie furat de securişti şi dus la crematoriul Cenuşa

image
Timişoara: Campania "20 de ani de libertate", ştampila

CAMPANIE: Masacrul de pe Podul Decebal, din 17 decembrie `89, văzut după 20 de ani de libertate

REVOLUŢIE: Moartea care a venit dintr-un ARO al trupelor USLA

Decembrie 89. Asasinate în Spitalul Judeţean din Timişoara

Decembrie '89. Familia care nu mai are sărbători de iarnă de 20 de ani

DECEMBRIE `89 Măcelul căpitanului Căşeriu: Militarii au tras în plin cu muniţie de război

Decembrie '89. Tânăr erou, împuşcat în cap la Timişoara de un „terorist” lunetist

DECEMBRIE '89. Ucigaşul din Piaţa Libertăţii făcea pariuri că îşi nimereşte ţinta

DECEMBRIE '89. Manifestanţii ucişi după ce s-au refugiat în casa scărilor

DECEMBRIE '89. Şi-a pierdut iubita şi piciorul stâng

DECEMBRIE '89 Ordinul de recucerire a tancurilor cu orice preţ a dus la măcelul din Girocului

DECEMBRIE '89 Şi-a găsit copilul în groapa comună

Decembrie '89. Primele victime ale represiunii de la Timişoara

Decembrie '89. Soţia eroului Ferkel: "Aş fi renunţat din tot sufletul la libertate să îl pot avea pe soţ alături"

Decembrie '89. Crimele odioase de pe treptele Catedralei din Timişoara

DECEMBRIE `89: Şi-a găsit sora împuşcată în cap în măcelul de pe Podul Decebal

Evenimente


Ultimele știri
Cele mai citite