APADOR-CH: România respectă şi nu prea condamnările CEDO. Care sunt cele mai ascultătoare ţări

România, respectă şi nu prea condamnările CEDO

Nu toate deciziile CEDO în urma unor procese sunt implementate în ţările din Europa ce trebuie să respecte prevederile acestei structuri. România se află aproape de media europeană a deciziilor CEDO neimplementate.

CEDO reprezintă instituţia la care se adresează cetăţenii ce dau în judecată statul, toate ţările ce au semnat Convenţia pentru Drepturile Omului fiind nevoite să respecte deciziile forului european.

Toate ţările din Europa au semnat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, mai puţin Belarus, şi s-au angajat să respecte drepturile cetăţenilor lor statuate astfel. 

După decizia CEDO, organismul care urmăreşte implementarea ei este Comitetul de Miniştri, format din reprezentanţi ai celor 47 de ţări membre ale Consiliului Europei. În practică însă, implementarea hotărârilor CEDO este urmărită de secretariatul Consiliului, prin Departamentul de Executare a Hotărârilor.

Statele prezintă în faţa Comitetului de Miniştri un plan de acţiune pentru implementarea hotărârii CEDO.

Comitetul de Miniştri încheie supravegherea cazului în momentul în care se consideră că statul a luat toate măsurile necesare pentru a-i face dreptate victimei şi pentru a preveni repetarea situaţiei în alte cazuri.

Care sunt ţările fruntaşe şi care sunt codaşe

Harta interactivă de pe site-ul lansat astăzi de REI arată gradul de implementare a hotărârilor CEDO în fiecare ţară. În medie, în ianuarie 2020, 43% dintre hotărârile pilot emise de Curte în ultimii zece ani se află încă în implementare. În total sunt 1200 de cauze pilot în aşteptare.

Ţările cu cele mai multe cauze neimplementate sunt:

• Azerbaidjan – 95%,
• Rusia – 89%,
• Ungaria – 74%,
• Ukraina – 67% 
• Turcia – 63%.

La capătul celălalt al clasamentului se află ţările cele mai disciplinate:

• Cehia – 3%,
• Austria, 8%,
• UK – 9%,
• Muntenegru, Estonia, Letonia – 10%,
• Suedia şi Elveţia – 16%,
• Germania – 17%,  
• Franţa şi Norvegia – 18%

România se situează în media europeană, cu 44% din cauzele pilot în curs de implementare, adică 71 în ultimii zece ani. Printre cele mai vechi cauze pilot în care România a fost condamnată şi nu sunt nici astăzi implementate, se află:

• Dosarul Revoluţiei din 1989 – dus la CEDO de Asociaţia 21 decembrie 1989, care priveşte dreptul la viaţă şi protecţia împotriva torturii; 

• Cauza Maria Atanasiu şi alţii v România, privind nerestituirea proprietăţilor naţionalizate. 

• Numeroase cauze ce vizează condiţiile proaste de detenţie 

• Cauze ce vizează drepturile persoanelor cu handicap 

• Cauze ce vizează violenţa în familie 

Cauzele în care România a fost condamnată în ultimii zece ani, şi care se află în implementare, vizează: dreptul la un proces echitabil, accesul la o justiţie eficientă, condiţii improprii de detenţie, nerespectarea dreptului de proprietate, protecţia persoanelor cu tulburări psihice, protecţia vieţii private şi de familie, dreptul la viaţă şi protecţia împotriva torturii, protejarea corespondenţei şi supraveghere secretă, libertatea de expresie, defăimare şi hate speech, violenţă domestică, discriminare pe motive sexuale, lipsa accesului la justiţie şi durata prea mare a procesului, libertatea de conştiinţă şi de religie, dreptul la educaţie, abuzuri ale forţelor de ordine.

România s-a aflat în 2018 pe locul trei în topul ţărilor reclamate la CEDO, după Rusia şi Turcia, având un număr de 71 de condamnări dintre care 37 pentru tratament inumant/degradant.

De frica deciziilor nefavorabile pe care le-ar putea primi de la CEDO, România a ajuns la soluţia înţelegerilor amiabile cu reclamanţii. 

În 2018, România a triplat numărul de înţelegeri amiable, 691, faţă de 221 cât a avut în 2017.