Exclusiv Afacerea secolului la granița României: „Ar fi păcat să ratăm momentul”. Planul propus de Armand Goșu pentru reconstrucția Ucrainei
0Istoricul Armand Goșu, expert în fostul spațiu sovietic, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, ce rol ar putea să aibă România în procesul de reconstrucție al Ucrainei și vorbește despre atuurile și dezavantajele autorităților de la București.
Negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina continuă în formatul SUA – Rusia, respectiv SUA – Ucraina. Reprezentanții celor două țări beligerante nu s-au mai așezat însă oficial la masa negocierilor, față în față, după tentativa de la Istanbul, din primăvara anului 2022.
Chiar și așa, speranța este vie, iar războiul ar putea să se încheie chiar în acest an, dacă Ucraina și Rusia vor ajunge la un numitor comun și vor găsi o cale de a face anumite concesii. Însă niciun armistițiu și nici chiar o pace semnată între cele două țări nu va aduce sfârșitul tensiunilor și nu va rezolva problemele dintre ele.
Sute de miliarde de euro în joc pentru reconstrucția Ucrainei
Una dintre principalele provocări post-conflict va fi reconstrucția Ucrainei. Realitatea din teren arată că vecinii noștri din Nord ar avea nevoie de un adevărat plan Marshall, în condițiile în care țara este practic distrusă, iar infrastructura trebuie refăcută în multe părți de la zero. Asta înseamnă sute de miliarde de euro, iar estimările sunt că ar fi nevoie de între 500 și 800 de miliarde de euro pentru a reconstrui Ucraina și a o pune pe picioare.
Până când se va clarifica și de unde vor veni aceste resurse și cu ce sume vor contribui Uniunea Europeană și alte state, companii importante din Occident își fac deja planul de bătaie și se pregătesc pentru momentul în care vor putea să intre oficial pe piața Ucrainei. Cele mai avantajate vor fi în principiu firmele de construcții, dar și consorțiile și fondurile de investiții care vor credita Kievul. Pe de altă parte, țările vecine Ucrainei, în special Polonia și România, ar trebui în mod normal să aibă un rol important, dată fiind proximitatea.
De ce contează România în ecuație
Istoricul Armand Goșu, expert în fostul spațiu sovietic, explică, pentru „Adevărul”, care ar putea fi rolul jucat de România la finalul războiului, fie și prin simplul fapt că avem cea mai lungă graniță comună cu Ucraina.
Expertul consideră că rolul României va fi esențial, mai ales dacă Ucraina va reuși să își impună punctul de vedere la finalul războiului și să obțină condiții avantajoase.
„Esențială va fi România în scenariul unei victorii a Occidentului în Ucraina. De fapt, rușii zic că se luptă cu Occidentul, iar până la urmă mă gândesc, într-un fel au și ei dreptate. Pentru că, de fapt, dacă nu era Occidentul, Ucraina s-ar fi prăbușit. În ce privește România, suntem printre cei mai importanți. Trebuie avut în vedere că pe aici trec și vor trece multe ajutoare pentru Ucraina. Practic, jumătate din ele ar putea să treacă pe aici. Și vor fi foarte mulți bani”, spune Armand Goșu.
Limitele României în procesul de reconstrucție a Ucrainei
Cu toate acestea, Armand Goșu nu crede că România va reuși să aibă propriile proiecte în Ucraina. Lipsa expertizei autorităților și a companiilor românești își vor spune cuvântul, astfel că România va avea doar rolul unui hub.
„Vor fi resurse importante mobilizate, dar asta nu înseamnă că vor fi proiecte românești, pentru că pentru a face așa ceva acolo trebuie să cunoști, trebuie să știi limba, trebuie să... Noi nu-i cunoaștem bine, nu-i cunoaștem deloc. Ei, ucrainenii, sigur că ne privesc bine, pentru că românii au o presă foarte bună acolo după februarie 2022, ținând cont că ne-am purtat bine cu ei și i-am ajutat. Societatea civilă din România, puțină cât a fost, s-a purtat foarte bine cu refugiații ucraineni. Sigur, la noi au rămas foarte puțini. E o barieră de limbă, o lipsă de cunoaștere reciprocă, dar ucrainenii, așa puțini câți au rămas, depun mărturie că românii s-au comportat admirabil cu ei”, mai spune Goșu.
El trasează o paralelă între modul în care România i-a tratat pe polonezi, în 1939, și felul în care au fost tratați ucrainenii, în ultimii ani. În debutul Primului Război Mondial, după ce țara lor a fost sfâșâiată și împărțită între Germania nazistă și fosta Uniune Sovietică, polonezii au apelat la ajutorul României, iar Bucureștiul nu i-a dezamăgit.
„Ne-am purtat frumos cu ucrainenii, la fel cum am făcut și cu polonezii prin anul 1939. Dacă vă duceți și vorbiți cu polonezii, ei vor spune că românii i-au primit cu brațele deschise, că i-au ajutat, că i-au salvat. Prin România au tranzitat, apoi au ajuns în America, au ajuns în Marea Britanie. Militarii, populația civilă poloneză care s-a refugiat după ce Hitler a declanșat invazia în Polonia, mulți dintre ei au încercat să scape pe aici, prin România. Așa și noi acum, ne-am comportat bine cu refugiații ucraineni, așa că avem imagine bună în țara lor și am putea, cu presa bună pe care o avem acolo, să jucăm un anumit rol, dar un rol mai degrabă de tranzit, pentru că noi nu cunoaștem suficient nici politica în Ucraina, nici cultura lor, nici limba lor. Acestea sunt totuși niște dezavantaje din start”, susține Armand Goșu.
Ce poate face România
Chiar și așa, România ar putea să contribuie, după puterile sale, la reconstrucția și renașterea Ucrainei. Va fi un efort uriaș, dar care va merita din toate punctele de vedere.
„Necunoscând lucrurile astea, despre realitățile din Ucraina, dar având avantajul poziției geografice, noi putem participa alături de alții la ridicarea Ucrainei. Când spun asta mă gândesc că ar putea să facă pe teritoriul României niște depozite în prima fază. Iar niște businessmeni occidentali să plece de aici pentru zona Odesa, de aici și de la Chișinău, sau de la Iași și de la Chișinău. În sensul acesta sunt uriașe oportunități pe care ar fi păcat ca businessul românesc să le rateze. Repet, nu jucând aici ca solist. Soliști eram dacă ne lipeam și noi, fie de nemți, britanici, francezi sau danezi, fie de alții. Dar ar fi păcat să se rateze momentul, este o bună oportunitate”, punctează profesorul Armand Goșu.
Există însă și alte scenarii, iar cel mai nefast ar fi cel al prăbușirii Ucrainei. În cazul în care frontul ar fi spart, iar rușii n-ar mai putea fi opriți, lucrurile s-ar schimba.
„Eu sper și cred că Ucraina va mai rezista. Ar fi un scenariu foarte prost pentru noi dacă ar pica. La fel și pentru moldoveni. Dacă pică Odesa, pică și Chișinăul. Tot așa, dacă pică Ucraina, România se va simți foarte rău. Nu e un scenariu de dorit”, subliniază Armand Goșu.
În ce direcție se îndreaptă războiul și negocierile
În ce privește negocierele pentru pace și rezultatele lor, Armand Goșu consideră că rezultatele sunt impredictibile, însă se arată în principiu sceptic. Cu atât mai mult cu cât deși se discută despre scenarii precum cel german și cel coreean, expertul nu le vede aplicabile în Ucraina.
„Presupun că la un moment dat va fi un fel de acord, dar care va fi chiar mai puțin decât un armistițiu, chiar dacă va fi semnat și chiar dacă vor exista anumite garanții. Acest acord, așa cum îl văde eu, va fi de scurtă durată și va ține și mai puțin ca acordurile de la Minsk. Or, acordurile de la Minsk am văzut că au devenit repede literă moartă, pentru că au fost diferit interpretate la Kiev și la Moscova”, anticipează profesorul Goșu.
Aceasta nu este singura variantă. În discuție ar mai fi și altele. Armand Goșu consideră că războiul ar putea să mai continue luni sau chiar ani.
„Mai există și varianta ca totuși războiul să continue cu o intensitate mai mică, pentru că nici Volodimir Zelenski, nici Vladimir Putin, în momentul acesta, nu mai au suflu. Amândoi gâfâie și trebuie să găsească un pretext pentru a suspenda măcar și pentru o perioadă de timp ostilitățile, în speranța că după asta, sigur, se creează un context favorabil pentru a continua”, adaugă expertul.
Cea mai proastă variantă pentru Ucraina și România
Cea mai proastă variantă, dar poate și cea mai plauzibilă, ar fi ca Rusia să continue să saboteze din fașă orice proiect de pace. La fel cum o face acum, Putin poate respinge orice ofertă de pace și alege să continue războiul. Este un scenariu cu atât mai de luat în seamă cu cât Rusia continuă se afle în ofensivă și a cucerit în ultimele luni mai multe orașe ucrainene. În atare situație, Putin ar fi sfătuit de unii generali să continue, primind garanții că armata sa va sparge inevitabil frontul și că singura necunoscută este când s-ar putea întâmpla acest lucru.
„Avem desigur varianta ca Putin să zică nu și să refuze orice armistițiu. Rușii ar putea să continue războiul din inerție cu aceeași intensitate ca până acum. Rușii au declanșat o mare ofensivă cam din luna mai a anului trecut, în speranța că Ucraina se va prăbuși, că Kievul va capitula. Acesta este scenariu ideal pentru Putin, dar cel mai prost pentru Europa, cel mai prost și pentru noi și pentru Ucraina. Evident, Putin și ai lui vor colapsul Ucrainei, doresc o capitulare a Ucrainei, iar atâta timp cât consideră că pot să învingă pe front, pot să continue cu speranța că mai apoi o să vină și o să impună el condițiile de armistițiu și de pace”, încheie profesorul Armand Goșu.
Se încarcă comentariile...
