ADEVĂRUL CAMPIONILOR

Nu mai ştim să aplaudăm reuşitele adversarilor

Lumea a devenit, în general, foarte pătimaşă în ultima vreme. Nu mai suntem doar suporteri şi dacă iubim, iubim cu înfocare o echipă. Şi, la fel ca într-o căsnicie, iubirea se poate transforma în patimă, moment în care nu se mai răspunde raţional.

Noi, românii, am uitat că în sport există întotdeauna un învins şi un învingător. Nimeni nu mai acceptă la noi, în toate domeniile de activitate, să fie învins. Însă asta nu înseamnă a avea mentalitate de învingător.

Asta înseamnă că nu ştim să învăţăm din înfrângeri. Şi, din nefericire, de la vârful societăţii până la ultima treaptă apar manifestări de violenţă.

Nu mai ştim să aplaudăm reuşitele frumoase ale adversarilor. Întotdeauna se caută un vinovat şi fiecare se exprimă în mod democratic, cu pumnii, cu picioarele sau cu vorbele. Iar la starea de haos contribuie şi cei care ar trebui să asigure ordinea.

Firmele de pază, dacă tot îşi umplu buzunarele din sport, ar trebui să facă ceva pentru sport şi să prevină incidentele.

Nu să le rezolve cu aceleaşi metode primitive. Eu cred că următorul Parlament ar trebui să revină asupra legislaţiei privind violenţa pe arenele sportive.