VIDEO Protest faţă de desfiinţarea singurei Biblioteci Pedagogice Naţionale
0În jur de 50 de bibliotecari şi studenţi la Litere din Capitală au protestat marţi în faţa actualului sediu al Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I.C.Petrescu”, de lângă Parcul Cişmigiu, cerând guvernanţilor să anuleze transformarea instituţiei cu o tradiţie de 133 de ani într-o secţie a Bibliotecii Centrale Universitare, aşa cum prevede ordonanţa Ministerului Educaţiei din decembrie 2013.
Asociaţia Bibliotecarilor din România, alături de Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România şi de Asociaţia Bibliotecarilor din Biblioteca Naţională a României, au protestat faţă de decizia de încetare a activităţii Bibliotecii Pedagogice Naţionale (BPN) „I.C. Petrescu” şi cer Guvernului României să revină asupra acestui act anticultural şi antinaţional. La protest s-au alăturat şi studenţii de la Litere din Capitală.
Aceştia susţin că prin Ordonanţa de Urgenţă privind modificarea Legii Educaţiei din data de 23 decembrie 2013, Ministerul Educaţiei a decis ca singura bibiotecă pedagogică din ţară să devină secţie a Bibliotecii Centrale Universitare, pe motiv că ”imobilul în care biblioteca funcţionează a fost retrocedat”.
Însă, bibliotecarii atrag atenţia că ”instituţia se află într-un mare pericol de a pierde fondul de cărţi şi locurile de muncă ale salariaţilor”, acestea fiind de altfel principalele lor nemulţumiri.
”Prin această Ordonanţă de Urgenţă, de fapt, se desfiinţează cea mai importantă bibliotecă pedagogică românească, iar consecinţele pentru învăţământul românesc sunt dezastruoase”, se arată în documentul de protest postat pe pagina Asociaţiei Bibliotecarilor din România.
Protest faţă de desfiinţarea singurei Biblioteci Pedagogice Naţionale, în Capitală
Concedieri şi insuficient spaţiu pentru cele 450.000 de volume
Conducerea bibliotecii, care a avut de altfel o discuţie cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei după protest, se teme că această mutare, care ar însemna transformarea instituţiei într-o secţie de pedagogie a Bibliotecii Centrale Universitare, ar putea duce la pierderea locurilor de muncă pentru mulţi angajaţi.
”Această bibliotecă are rolul fundamental de a forma elevii, dar şi viitorii profesori şi pe cei care vor să se specializeze în continuare, deci nu ar trebui desfiinţată”, este de părere Iurie Pripă, redactor la BPN „I.C. Petrescu”, prezent la protestul de marţi.
”Biblioteca Naţională Pedagogică nu este o simplă colecţie specializată, ci, conform art. 36 din Legea Bibliotecilor, ea are funcţii naţionale unice la nivelul întregului sistem de biblioteci şcolare, fiind cea care asigură „îndrumarea metodologică pentru bibliotecile caselor corpului didactic şi pentru bibliotecile şcolare” şi unul dintre actorii principali în programul de specializare a personalului didactic din învăţământul preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi postliceal”, mai arată bibliotecarii.
”În întreaga sa istorie, Biblioteca Pedagogică Naţională „I.C. Petrescu” a sprijinit necontenitformarea şi perfecţionarea profesorilor din învăţământul gimnazial şi liceal. Păstrând proporţiile, această bibliotecă este tot atât de importantă pentru ţara noastră ca şi Biblioteca Academiei Române”, adaugă ei.
Ei susţin că Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti nu poate prelua mai mult de 50.000 de volume din cele 450.000 câte deţine în prezent Biblioteca Pedagogică Naţională, din cauza spaţiului insuficient, fără a mai ţine seama că ea însăşi are nevoie de un spaţiu de creştere pentru achiziţiile viitoare.
”Ce se întâmplă cu restul de 400.000 de volume? Nimeni nu a realizat un studiu de impact al acestui demers. Nimeni nu a analizat la BCU Bucureşti spaţiile pentru a vedea dacă colecţiile Bibliotecii Pedagogice îşi găsesc loc în această bibliotecă. Se uită apoi şi faptul că BCU este o bibliotecă universitară cu o anumită destinaţie şi cu o anumită structură a colecţiilor, ca şi în alte state europene. Totul însă s-a făcut din birou, fără cunoaşterea şi analizarea situaţiei din teren. Nu au fost consultaţi nici specialiştii din domeniul pedagogiei, nici facultăţile de ştiinţe ale educaţiei, nici asociaţiile profesionale ale bibliotecarilor din România”, atrag atenţia aceştia.
Imobil retrocedat din 2006
Bibliotecarii mai spun că ”se ştie de mai mulţi ani că imobilul este retrocedat – încă din anul 2006 -, iar proprietarii erau dispuşi să-l vândă”, deci ministerul ar fi avut timp să rezolve această problemă a spaţiului.
”Ne exprimăm convingerea că alte instituţii ale statului, începând cu Ministerul Culturii şi sfârşind cu Primăria Municipiului Bucureşti, au disponibilitatea să ofere sprijinul lor pentru găsirea unui sediu, fără a se ajunge la soluţia extremă, aceea de a se distruge cea mai importantă bibliotecă pedagogică a ţării pentru edificarea căreia şi-au adus contribuţia generaţii întregi de mari pedagogi români”, sunt de părere aceştia.
”De curând, Biblioteca Pedagogică Naţională „I.C.Petrescu” a sărbătorit 133 de ani de existenţă. De la 1880, data înfiinţării sale, şi până astăzi, biblioteca şi-a dezvoltat colecţiile în domeniul ştiinţelor educaţiei, cuprinzând întreaga literatură pedagogică naţională şi o valoroasă literatură străină. În colecţiile sale se află bibliotecile unor prestigioase instituţii din trecut ca Şcoala Normală Superioară, Seminarul Pedagogic Universitar, Casa Şcoalelor, fonduri provenite din bibliotecile lui Alexandru Odobescu şi Titu Maiorescu sau din acelea ale unor renumiţi pedagogi români ca I. Zalomit, Onisifor Ghibu, I.C. Petrescu etc”, au mai spus ei.
Lipsa bibliotecilor şi rezultatele slabe la Bac
Bibliotecarii atrag atenţia asupra faptului că există o legătură între ”procentul de promovabilitate la bacalaureat scăzut” şi ”desfiinţarea a zeci de biblioteci şcolare, iar cele rămase încă nu au primit nicio finanţare, în ultimii cinci ani, pentru achiziţia de cărţi”.
”Desfiinţarea celei mai importante biblioteci pedagogice, loc tradiţional de informare şi documentare al cadrelor didactice din întreaga ţară, desăvârşeşte această operă de dărâmare a unuia dintre pilonii de susţinere a învăţământului românesc”, se mai arată în manifestul lor.
Ce modificări a suferit Legea Educaţiei Naţionale
Durata învăţământului obligatoriu se măreşte de la 10 la 11 ani, clasa a IX-a trece înapoi la liceu, tariful redus cu 50% la mijloacele de transport va fi valabil numai pentru studenţii sub 26 de ani, iar universităţile vor plăti statului 5% din încasările provenite din taxele plătite de studenţii străini, potrivit Ordonanţei de Urgenţă 117 din 23 decembrie, prin care s-a modificat Legea Educaţiei.
Se încarcă comentariile...
