STUDIU Viaţa de student - ce îi nemulţumeşte pe tineri
0
Studenţii sunt nemulţumiţi de condiţiile din cămine, de modul în care sunt acordate bursele sociale şi atrag atenţia că nu au destui consilieri şi nici medici în cabinetele medicale din universităţi, potrivit raportului proiectului "Politici publice privind echitatea în Învăţământul superior", realizat cu fonduri POSDRU pe opt universităţi de stat.
Un nou an universitar începe în curând, iar o analiză asupra învăţământului superior arată că mediul universitar are în continuare o sumedenie de lipsuri care nu ar mai trebui să existe într-o ţară europeană din secolul XXI.
Căminele studenţeşti
Studiul arată că există o tendinţă de creştere a accesului în căminele studenţeşti, însă renovarea acestora a implicat şi scăderea numărului de unităţi de cazare. Potrivit reprezentanţilor Ministerului Educaţiei, în România sunt aproximativ 110.000 de locuri de cazare în căminele studenţeşti, la nivel naţional, însă sunt aproximativ 140.000 de cereri. Studiul mai arată că profilul studentului cazat în cămine este predominant cel al tânărului cu risc crescut de excludere, ceea ce aduce în lumină o altă problemă, cea a burselor sociale.
Bursele universitare
Fondul pentru bursele sociale este acelaşi cu fondul pentru bursele de merit, iar universităţile tind să favorizeze bursele de merit în detrimentul celor sociale, a explicat preşedintele studeneţilor, Vlad Cherecheş. El spune că aceste fonduri ar trebui separate pentru a se asigura o echitate în accesul la învăţământ superior, pentru a-i sprijini pe tinerii care se află în risc de abandon universitar din cauza sărăciei, sau măcar stabilit un plafon pentru bursele sociale. Spre exemplu, cel puţin 30% din fondul de burse să fie folosit pentru cele sociale.
De altfel, studiul arată că bursele au impact în menţinerea studenţilor în facultate, studenţii folosindu-se de bursă pentru cheltuieli de întreţinere. De asemenea, raportul mai arată că bursele sociale sunt văzute ca burse "second-hand" sau inferioare altor tipuri de burse şi că nu influenţează decizia candidaţilor de a urma studii superioare. Studiul mai arată că s-a menţionat încercarea frecventă de fraudare a sistemului.
Cabinete medicale învechite
De asemenea, studenţii atenţionează asupra lipsurilor din cabinetele medicale şi de consiliere. Practic, cabinetele medicale sunt slab dotate cu echipamente şi materiale, iar personalul lor este insuficient, arată studiul. Vlad Cherecheş, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), spune că există cabinete medicale universitare care nu pot să dea reţete compensate. De altfel, studiul arată că "studenţii manifestă o lipsă de încredere în serviciile oferite de cabinetele medicale universitare, apelând la ele mai degrabă pentru penru adeverinţe şi ttrimiteri medicale, decât pentru servicii medicale efective".
Consiliere profesională, aproape deloc
De asemenea, "deşi încearcă să ofere activităţi diversificate, centrele de consiliere nu dispun de personal suficient şi mai ales nu dispun de personal specializat (consilieri, psihologi) şi de spaţiu adecvat", se arată în raport.
Recomandările cercetătorilor
În ceea ce priveşte bursele sociale, cercetătorii care au participat la studiu recomandă suplimentarea fondului de burse la nivel naţional şi instituţional, din fondurile proprii ale universităţii, şi creşterea numărului de burse sociale pentru a acoperi nevoia de susţinere a studenţilor din familiile sărace. De asemenea, se mai recomandă despărţirea fondului pentru burse sociale de fondul pentru burse de merit şi oferirea de burse sociale într-o manieră centralizată.
În ceea ce priveşte accesul la universitate, se recomandă acţiuni la nivel preuniversitar.
În privinţa căminelor, se recomandă separarea alocărilor bugetare de la bugetul de stat pentru cămine şi serviciile de masă oferite de către universităţi studenţilor.
Se mai recomandă alocarea de resursă umană cabinetelor medicale şi centrelor de consiliere şi orientare în carieră în vederea îmbunătăţirii activităţii şi alocarea de resurse pentru echiparea corespunzătoare a cabinetelor medicale studenţeşti.
Se mai recomandă şi susţinerea financiară, legislativă şi materială a universităţilor în vederea atingerii acestor obiective.
De asemnea, se recomandă ca universităţile să ajute studenţii defavorizaţi investind mai multe resurse pentru ei pentru a nu-i pierde pe parcurs din cauza dificultăţilor materiale, dar şi să ia măsuri de monitorizare a acestor grupuri de tineri aflaţi în risc de abandon universitar.
Numărul de studenţi a scăzut la jumătate în mai puţin de 10 ani
De altfel, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a amintit la conferinţa de presă de lansare a studiului că în momentul de faţă avem 500.000 de studenţi, în condiţiile în care în 2007-2008 aveam peste un milion.
Cum a fost realizat studiul
Studiul de impact din cadrul proiectului finanţat POSDRU "Politici publice privind echitatea în învăţământul superior deja implementate" a fost realizat prin chestionare şi interviuri pe opt universităţi: Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE), Universitatea "dunărea de Jos" din Galaţi, "Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Universitatea Transilvania din Braşov, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea de Medicină şi Farmacie "Gr.T.Popa" din iaşi şi Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava.
Se încarcă comentariile...
