Studiu: Peste trei sferturi dintre români sunt de acord ca educaţia sanitară şi sexuală să fie predată în şcoli VIDEO

News.ro

Publicat: 12.07.2022 11:20

Ultima actualizare: 01.08.2022 14:49

FOTO Shutterstock (Arhivă)

Aproximativ 77% dintre români sunt de acord ca educaţia sanitară şi sexuală să fie predată în şcoli, ca materie de sine stătătoare şi să acopere noţiuni precum inteligenţa emoţională şi relaţională, riscurile începerii vieţii sexuale, protecţia în faţa bolilor, reproducerea, avortul.

Respondenţii care sunt de acord cu predarea acestei materii consideră de asemenea că familia este valoarea principală pe care o împărtăşesc, potrivit unui studiu realizat la comanda Societăţii pentru Educaţie Contraceptivă şi Sexuală (SECS). Oficialii acestei societăţi cer Ministerului Educaţiei „să acţioneze rapid pentru elaborarea unei programe bazate pe date ştiinţifice, adaptate vârstei şi conform standardelor internaţionale”, subliniind că datele din alte state arată că tinerii care au beneficiat în şcoală de acest tip de educaţie au un comportament mai puţin riscant din punctul de vedere al comportamentului în ceea ce priveşte viaţa intimă.

Rezultatele studiului „Percepţia asupra introducerii educaţiei sexuale în şcoală” sunt prezentate marţi, în cadrul panelul de discuţii cu tema ”VORBEŞTE-MI DESPRE CE NU SE VORBEŞTE”, la care participă Gabriel Brumariu, manager de proiect SECS; Paul Acatrini, Research Director&Managing Partner la Cult Market Research; Adina Manea, Fundaţia Tineri pentru Tineri, Miruna Pantel, Centrul Filia; Diana Lupu, psiholog, Pagina de Psihologie.

Realizatorii studiului - Cult Market Research, la comanda Societăţii pentru Educaţie Contraceptivă şi Sexuală (SECS) – precizează că majoritatea respondenţilor consideră că materia trebuie să fie concepută pe baze ştiinţifice şi peste jumătate dintre ei doresc ca predarea să fie făcută de persoane specializate în domeniu, de preferinţă cu background din domeniul psihologiei şi al medicinei. Peste 60% dintre respondenţi consideră că oferirea de informaţii despre identitatea de gen şi orientare sexuală ar avea un impact pozitiv. Cei chestionaţi doresc ca în şcoală să se discute la orele de educaţie sexuală noţiuni precum inteligenţa emoţională şi relaţională, riscurile începerii vieţii sexuale, protecţia în faţa bolilor, reproducerea, avortul.

„Cel de-al doilea semnal tras de cercetare este că există o teamă potrivit căreia educaţia sexuală ar putea favoriza începerea vieţii sexuale mai devreme. Acesta este unul dintre motivele pentru care unii respondenţi optează pentru începerea educaţiei sexuale la 14 ani, în timp ce cea sanitară să se facă de la 9 sau 10 ani. O astfel de abordare lasă descoperiţi pre-adolescenţii şi adolescenţii pe o perioadă de câţiva ani cruciali, într-o lume în care internetul tinde să înlocuiască relaţiile autentice, furnizează informaţii şi modele incorecte, iar presiunea grupului poate să-i expună unor riscuri majore”, au transmis oficialii SECS.

„Cercetările internaţionale arată că în statele în care a fost introdusă educaţia despre relaţii şi sexualitate într-un mod adaptat vârstei şi pe bază de date ştiinţifice a crescut vârsta la care tinerii şi-au început viaţa sexuală, a crescut rata de utilizare a mijloacelor de protecţie, a scăzut numărul de contacte sexuale şi de comportamente riscante, deci inclusiv riscul de transmitere de boli sexuale, a scăzut numărul sarcinilor nedorite şi al avorturilor, a scăzut numărul cazurilor de abuz sexual şi de bullying. Având în vedere care sunt recomandările UNESCO, considerăm că este nevoie de o mai buna informare a părinţilor pentru a cunoaşte mai bine ce ar trebui să se predea la aceste ore, conform nevoilor fiecărei vârste”, consideră Gabriel Brumariu, manager de proiect în cadrul SECS.

Citește și: Lege controversată, promulgată de Klaus Iohannis: Educaţie pentru sănătate în şcoli, începând din clasa a VIII-a

Potrivit acestuia, principalul semnal dat de rezultatele studiului „este că familia şi nevoia de educaţie despre relaţii şi sexualitate nu sunt în opoziţie în România, contrar discursului promovat public de anumiţi actori, iar Ministerul Educaţiei trebuie să acţioneze conform nevoilor reale din societate. Toţi vrem ca tinerii să se dezvolte armonios şi sănătos”.

Oficialii SECS precizează că studiul calitativ arată că părinţii cât, mai ales, tinerii consideră că trecerea de educaţie sanitară la educaţie sexuală poate fi făcută treptat. Astfel, aceştia susţin că „poate începe de la 8-9 ani cu educaţia pentru igienă si sănătate iar pe măsura creşterii în vărstă se pot introduce treptat teme legate de sănătatea şi igiena organelor sexuale, urmănd ca până la 14 ani să se poată.

Statisticile arată că, în România, sarcina la minore este „un fenomen social constant”, cauzat de lipsa unor politici publice care să prevină această problemă, România ocupâns primul loc în Europa în ceea ce priveşte rata naşterilor în rândul adolescentelor de până în 15 ani şi locul doi pentru adolescentele de până la 19 ani.

Documentul „Cadrul de Politici pentru prevenirea sarcinilor şi a consecinţelor acestora la adolescenţi”, dat publicităţii de UNICEF România în ianuarie 2022 arată că analiza datelor Eurostat privind sarcina la adolescente indică „o tendință consistentă și îngrijorătoare” şi anume că în 2015-2019, România a avut a doua cea mai mare rată a sarcinii la adolescente din Uniunea Europeană (UE), în timp ce Bulgaria a avut cea mai mare rată.

„În medie, rata natalității (exprimată ca procent din totalul nașterilor) la fetele românce de 10-14 ani este de 8,5 ori mai mare decât media UE, în timp ce rata la 15-19 ani este de 3,4 ori mai mare decât media UE”, precizează sursa citată.

Aceleaşi sate arată că unu din 10 copii din România este născut de o mamă adolescentă și unu din 6 adolescente care a avut un copil înainte de 15 ani, va avea al doilea copil înainte de 18 ani.

Conform Anuarului Statistic 2021, în 2020 au fost 668 nasteri sub 15 ani şi 15.801 intre 15 si 19 ani. Dintr-un total al născuţilor vii de 176.766, în 2020 9,31% au fost la tinere până în 19 ani.Adolescenţii din România îşi încep viaţa sexuală mai devreme decât cei din statele europene şi mulţi nu folosesc mijloace de protecţie, ceea ce îi expune riscurilor de îmbolnăvire şi de sarcină, la vârste la care impactul poate fi devastator pentru sănătate, echilibru psihic şi emoţional, evoluţia şcolară, pregătirea pentru viaţa profesională. La vârsta de 15 ani, 1 din 4 băieţi (24%) şi 1 din 7 fete (14%) declară că au avut contact sexual. Dintre aceştia, 1 din 4 nu folosesc metode de protecţie, mai arată statisticile prezentate de SECS.