Ministrul Educaţiei anunţă 5 decizii majore, în urma consultărilor cu sindicatele

0
0

Ministrul Educaţiei anunţă 5 decizii majore, în urma consultărilor cu sindicatele: Din 2024, admiterea la toate colegiile va fi organizată imediat după Evaluarea Naţională / Limba şi Literatura română, probă distinctă la Bacalaureat, cu gramatică

image

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, anunţă vineri 5 decizii majore rezultate în urma consultărilor cu federaţiile sindicale, astfel că, începând cu 2024, admiterea la toate colegiile, nu doar cele naţionale, va fi organizată imediat după susţinerea examenului de Evaluare Naţională, iar subiectele vor fi realizate în afara unităţilor de învăţământ. De asemenea, limba şi literatura română, inclusiv gramatica, urmează să constituie o probă distinctă în cadrul examenului naţional de Bacalaureat. Bacalaureatul în noua formă este prevăzut a fi implementat în 2027, după realizarea noilor planuri-cadru şi a noilor programe pentru ciclul liceal, pentru prima generaţie care studiază pe baza noilor programe începând cu clasa a IX-a, anul şcolar 2023-2024.

”5 decizii majore rezultate în urma consultărilor ministerului educaţiei cu federaţiile sindicale! Am avut un dialog foarte constructiv şi responsabil cu federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ: Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie „SPIRU HARET”. Am agreat împreună cu reprezentaţii celor două federaţii următoarele 5 propuneri de îmbunătăţire a textului proiectului Legii învăţământului preuniversitar “România Educată". Măsurile agreate se vor regăsi în textul proiectului de lege care va fi înaintat spre adoptare în Guvern”, spune ministrul în postare.

Astfel, potrivit ministrului Sorin Cîmpeanu, o decizie se referă la ”posibilitatea legală a organizării concursului propriu de admitere la nivel de colegiu (nu numai la nivelul colegiilor naţionale), cu condiţia ca această admitere să fie organizată imediat după susţinerea examenului de Evaluare Naţională”.

Potrivit ministurlui, această decizie ”se constituie într-o veritabilă şansă suplimentară pentru ca elevii să poată fi admişi în colegiile dorite, fiind în acelaşi timp o oportunitate unică pentru acele colegii care îşi doresc şi îşi asumă selecţia în vederea susţinerii performanţei prin iniţierea unui număr important de clase de excelenţă/specializare în reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat”.

”Astfel, evaluarea naţională va avea rolul de monitorizare a sistemului de educaţie, conform recomandărilor OECD. Elevii absolvenţi ai clasei a VIII-a vor susţine Evaluarea Naţională mai devreme cu o săptămână, iar concursul de admitere în colegii va fi susţinut pe baza programelor şcolare, ulterior examenului de evaluare naţională, pe baza unor subiecte elaborate „în afara unităţii de învăţământ” pentru concursul de admitere în colegii”, a arătat Cîmpeanu.

Sorin Cîmpeanu precizează că ”admiterea în liceu prin repartiţie computerizată a elevilor care nu au ocupat un loc în urma concursului de admitere în colegii se va realiza pe baza rezultatelor obţinute la evaluarea naţională, după încheierea concursurilor proprii de admitere în colegii”.

Aceste prevederi sunt prevăzute a fi aplicate începând cu sesiunea iunie 2024, arată ministrul.

Sorin Cîmpeanu mai anunţă că, referitor la examenul naţional de bacalaureat, a fost agreat ca limba şi literatura română (inclusiv gramatica) să constituie o probă distinctă în cadrul examenului naţional de bacalaureat.

”Structura probei de limba romana va permite evaluarea competenţelor specifice, eliminând accentul pus pe învăţarea mecanică. Promovarea examenului naţional de bacalaureat va fi condiţionată de obţinerea mediei 6, pe baza notelor obţinute la proba de limba şi literatura română şi la proba A, care cuprinde discipline din trunchiul comun (matematica, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie şi ştiinţe socio-umane)”, spune Cîmpeanu.

El menţionează, referitor la proba E, prevăzută la art. 75 alin. (4), că ”a fost agreat faptul că îşi va păstra caracterul facultativ, deoarece va avea un nivel de dificultate corespunzător pentru a putea fi baza acordării unei calificări de nivel 4, conform art. 76 alin. (5) şi art. 76 alin. (3) şi a putea fi luată în considerare atât la admiterea în învăţământul superior în condiţiile autonomiei universitare, cât şi pe piaţa muncii”.

”Pentru încurajarea participării absolvenţilor de liceu la proba E, având în vedere nivelul de dificultate al subiectelor realizate astfel încât să permită acordarea unei calificări de nivel 4, aceasta nu va condiţiona promovarea examenului naţional de bacalaureat”, a mai spus Sorin Cîmpeanu.

Ministrul mai afirmă că a fost prezentată modalitatea în care evaluarea la bacalaureat se va realiza în format digital (asistat de calculator).

”Acest fapt nu înseamnă că toţi itemii vor fi de tip grilă! Vor fi şi itemi cu răspuns deschis, itemi de tip întrebare structurată, eseu etc. Esenţiale sunt modalitatea de colectare a datelor şi modalitatea de interpretare a informaţiilor la nivel de competenţă – de exemplu, un răspuns care se referă la o cauzalitate (cauză-efect) va fi evaluat şi în cadrul itemilor de la disciplinele istorie, geografie, fizică, matematică etc., iar interpretarea rezultatelor la nivel de competenţă va fi extrem de utilă în fundamentarea politicilor educaţionale”, spune ministrul.

”Bacalaureatul în noua formă este prevăzut a fi implementat în 2027, după realizarea noilor planuri-cadru şi a noilor programe pentru ciclul liceal, pentru prima generaţie care studiază pe baza noilor programe începând cu clasa a IX-a, anul şcolar 2023-2024.

Ministrul anunţă şi asumarea filierei la nivel liceal, carem spune el, ”este apreciată ca fiind o măsură oportună, capabilă să susţină creşterea calităţii procesului de învăţământ şi profesionalizarea resursei umane (un profil profesional adaptat al cadrului didactic)”.

”Unităţile de învăţământ liceal vor funcţiona cu respectarea principiului asumării filierei. Ministerul Educaţiei stabileşte criteriile de încadrare a unei unităţi de învăţământ liceal într-una dintre cele trei filiere: teoretică, vocaţională sau profesională, printr-o metodologie aprobată prin ordin de ministru. Pentru filiera profesională s-a agreat titulatura de „Liceu tehnic şi profesional” şi asumarea integrală a acestei filiere, cu precizarea că pentru unităţile de învăţământ liceal din zone greu accesibile sau dezavantajate, pentru asigurarea unui acces echitabil la educaţie al elevilor, vor putea fi justificate şi aprobate, prin ordin de ministru, anumite excepţii de la această măsură. Astfel, în proiectul de lege va fi reglementată această posibilitate prin raportare la motive obiective care ţin de asigurarea dreptului la educaţie, dar şi de nevoia de continuare, spre exemplu, a susţinerii performanţei sportive la nivelul unor licee tehnice şi profesionale care au înregistrat performanţe în acest domeniu şi nu numai”, scrie Cîmpeanu.

MInistrul mai anunţă că ”procesul de descentralizare va fi iniţiat prin reconfigurarea activităţii de educaţie extraşcolară la nivelul sistemului naţional de învăţământ”.

”Palatele copiilor, cluburile copiilor şi cluburile sportive şcolare vor fi reorganizate ca unităţi de educaţie extraşcolară şi vor face parte din reţeaua şcolară. Personalul încadrat la nivelul acestor unităţi de educaţie extraşcolara îşi menţine calitatea de personal didactic titular la nivelul sistemului naţional de învăţământ. Componentele de patrimoniu, terenurile şi clădirile unităţilor de educaţie extraşcolară, având în vedere specificul şi răspândirea structurilor arondate, vor face parte din domeniul public şi vor fi administrate de către consiliile judeţene. Schimbarea destinaţiei se va putea face numai cu avizul conform al Ministerului Educaţiei. Celelalte componente ale bazei materiale vor fi de drept proprietatea unităţilor de educaţie extraşcolară şi vor fi administrate de către consiliile de administraţie, conform legii”, spune ministrul.

Sorin Cîmpeanu mai afirmă că, ”în condiţiile evidenţierii importanţei susţinerii învăţământului special, integrarea elevilor cu CES în învăţământul de masă se va face gradual, doar în măsura în care la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de masă vor fi asigurate condiţiile specifice din perspectiva existenţei resursei umane calificate (consilieri, profesori de sprijin şi cadre didactice formate pentru educaţia copiilor cu CES), precum şi din perspectiva existenţei infrastructurii dedicate (cabinete psihopedagogice, camere resursă…..)”.

”Pentru asigurarea şcolarizării elevilor cu CES, conform nivelurilor de sprijin care vin în întâmpinarea cerinţelor educaţionale ale acestora, oferindu-le atât flexibilizarea predării, cât si intervenţii specifice: logopedie, kinetoterapie, consiliere şcolară, intervenţii psihologice, precum şi adaptări şi modificări curriculare, diverse tipuri de asistenţă psihopedagogică. În funcţie de nivelul de sprijin vor fi elaborate instrumente metodologice specifice care să asigure operaţionalizarea şi funcţionalitatea acestora prin strategii de adaptare, augmentare, modificare, compensare, dispensare, tehnologii asistive şi de acces, planuri educaţionale personalizate, planuri educaţionale individualizate şi planuri de intervenţie personalizată. Centrul Naţional de Educaţie Incluzivă va gestiona componenta de formare a cadrelor didactice în domeniul educaţiei incluzive şi componenta de programe naţionale de cercetare cu impact major privind politicile incluzive, instrumentele administrative, programele şi practicile incluzive”, arată ministrul.

MInistrul Educaţiei precizează că marţi, 23 august, începând cu ora 10.00 va continua dezbaterea cu federaţiile sindicale pe cele mai importante aspecte din proiectul Legii învăţământului preuniversitar-România Educată.

Mai multe - Educație

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite