Sondaj PISA: Ce aşteptări au elevii după terminarea liceului

Cei mai mulţi tineri care se aşteaptă să termine o facultate sunt în Coreea de Sud    FOTO: Shutterstock

Programul pentru evaluarea internaţională a elevilor, sau PISA, a realizat un sondaj despre aşteptările elevilor în ceea ce priveşte cel mai înalt nivel educaţional pe care îl pot atinge. Elevii provin din 21 de ţări, iar răspunsurile variază în funcţie de economia ţării respective.

Cei mai mulţi tineri care se aşteaptă să termine o facultate sunt în Coreea de Sud (80%), la polul opus aflându-se Letonia, unde doar 25% se aşteaptă să îşi finalizeze studiile, potrivit unui sondaj PISA de săptămâna aceasta, în care nu figurează România.

Proporţia elevilor ce se aşteaptă să-şi finalizeze studiile liceale şi după aceea să intre în rândul forţei de muncă imediat după absolvire este de 53% în Austria, 40% în Slovacia, 39% în Italia şi 34% în Croaţia.

De asemenea, potrivit sondajului PISA, unul din patru elevi consideră că, odată cu terminarea liceului, are nevoie de aptitudini speciale pentru a face tranziţia către muncă şi viaţa de adult.

Deşi cele mai multe sisteme şcolare s-au angajat să extindă accesul la învăţământul terţiar, aproximativ 25% dintre elevi se aşteaptă să termine educaţia lor formală la sfârşitul ciclului secundar superior.

Acest grup reprezintă o provocare semnificativă pentru cele mai multe ţări, deoarece rata şomajului este ridicată atât în rândul persoanelor numai cu şcoala generală absolvită cât şi în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani.

De exemplu, în Letonia, în grupurile elevilor de 15 ani, unul singur din patru se aşteaptă să termine o facultate, în timp ce în Coreea de Sud, patru din cinci o vor termina.

Mai mult de 60% din studenţii din Australia, Singapore, Trinidad şi Tobago se aşteaptă să obţină diploma de licenţă.

Începând cu anul 2003 în Noua Zeelandă şi Polonia s-a înregistrat o creştere semnificativă în proporţia studenţilor care vor absolvi o facultate, în timp ce mai puţin de 40% din elevii din Austria, Belgia (comunitatea flamandă), Macao şi Slovenia se gândesc să obţină diploma de licenţă.

Mai mulţi realişti decât umanişti se aşteaptă să-şi finalizeze studiile

În toate ţările, studenţii care se aşteaptă să termine educaţia universitară au rezultate mai bune în matematică şi lectură, în comparaţie cu cei care nu se aşteaptă să termine o facultate.

În Croaţia, Belgia (comunitatea flamandă), Ungaria, Coreea, Serbia şi Slovacia de exemplu, există o diferenţă de 40% între proporţia studenţilor care urmează un program academic şi se aşteaptă să termine o facultate şi studenţii care urmează o şcoală vocaţională şi se aşteaptă să termine acel nivel educaţional.

În aceste ţări, elevii care urmează programe orientate profesional fie simt că este puţin probabil că ar putea fi admişi la facultate, fie preferă alte opţiuni în ceea ce priveşte cariera lor şi atunci şi-au ajustat aşteptările în conformitate cu acest lucru.

Elevii cu performanţe slabe vor să termine o facultate

Totuşi, există o proporţie rezonabilă de studenţi ale căror aşteptări nu sunt în conformitate cu abilităţile din prezent: unii studenţi cu performanţe slabe se aşteaptă să termine o facultate în timp ce unii studenţi cu performanţe ridicate, care au cele mai multe şanse să aibă succes, nu se aşteaptă să obţină o diplomă de licenţă.

Procentajul elevilor cu performanţe slabe care se aşteaptă să absolve o facultate este relativ mare în Australia, Irlanda, Coreea, Mexic, Serbia, Singapore, Trinidad şi Tobago.

Mulţi dintre elevii cu performanţe mari nu se aşteaptă să meargă la facultate, reprezentând un potenţial talent pierdut pentru societate şi economie, în timp ce aceia care au performanţe scăzute cred că vor merge la facultate, chiar dacă la momentul actual performanţele lor sunt slabe.

Proporţia studenţilor care nu cred că vor continua cu facultatea este destul de mare: peste 10% în ţări precum Austria, Hong Kong, Islanda şi Italia. Aceste şcoli ar trebui să se asigure că repartizările elevilor în instituţiile academice şi vocaţionale se face în funcţie de merit, astfel asigurând creşterea aşteptărilor studenţilor.

Studenţi în programele orientate profesional ar putea găsi că este dificil să obţină o diplomă universitară, fie pentru că pregătirea lor academică este inadecvată pentru acest scop, fie pentru că există impedimente structurale pentru a face acest lucru.

În Irlanda, Coreea, Serbia şi Trinidad şi Tobago, mai mult de 40% dintre elevii din aceste tipuri de programe se aşteaptă să câştige o diplomă universitară.

Aceste sisteme, de asemenea, trebuie să se asigure că elevii sunt plasaţi în programe de educaţie specifice, bazate numai pe merit, pentru că, dacă selecţia favorizează un anume tip de istoric în favoarea altuia, s-ar putea consolida inegalităţile sociale şi ar duce la o potenţială  pierdere de talent în economie şi societate.