Simulare Bacalaureat 2025, Limba română. Rezolvarea subiectelor. O profesoară explică ce ar fi trebuit să scrie elevii în eseu
0Elevii de liceu au susținut astăzi, 24 martie, prima probă din cadrul simulării examenului de Bacalaureat 2025, cea la Limba și literatura română. La ultimul subiect, elevii de la Real au avut de redactat particularitățile romanului psihologic, iar cei de la Uman au primit particularitățile de construcție a unui personaj dintr-un roman psihologic. Ruxandra Achim, profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național „I.L.Caragiale” din București, a explicat pentru „Adevărul” cum ar fi trebuit să fie rezolvate subiectele.

La ultimul subiect, elevii de la Real au avut de redactat particularitățile unui roman psihologic studiat, iar cei mai mulți dintre copii au ales „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, de Camil Petrescu.
„Cei de la Real au avut de redactat un eseu în care să explice particularitățile romanului psihologic. Trebuiau să spună de ce „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” este un roman psihologic, un roman modernist, în ce constă subiectivitatea narațiunii. Trebuiau să trateze problematica aceasta a războiului. Sunt aspecte care, în urma analizei operei, ieșeau foarte ușor la iveală”, explică dascălul.
Elevii ar fi trebuit să analizeze tema romanului, să găsescă două secvențe care să ilustreze cel mai bine concepția lui Camil Petrescu referitoare la experiențele lui Ștefan Gheorghiu: iubirea și războiul.
Tehnica introspecției, colajul și intertextualitatea, elemente de punctat în eseu
„Elevii au avut de analizat două elemente de structură, compoziție și/sau limbă relevante pentru un roman. Romanul lui Camil Petrescu, fiind un roman psihologic, are o serie de conflicte care țin de componența psihologică. Sunt niște conflicte interioare, este vorba despre măcinarea pe care o trăiește Gheorghiu. El nu este sigur că a fost înșelat sau nu motiv pentru care oscilează între posibile aspecte, caută certitudini greu de găsit. Elevii ar fi trebuit să noteze și elemente care țin de relațiile temporale și spațiale. O particularitate a romanului psihologic modernist, în acest caz, este absența cronologiei evenimentelor”, explică profesoara.
Cât despre tehnicile narative, elevii ar fi putut puncta „memoria involuntară pe care autorul o preia de la Proust, dar inovează în raport cu modelul proustian. Are, de asemenea, tehnica introspecției. Există și câteva elemente și mai moderne precum colajul, intertextualitatea, pentru că sunt subsoluri de roman cu fragmente de ziare, mai ales în zona frontului”.
În ceea ce privește instanțele comunicării narative, acestea sunt autorul, naratorul, personajele și cititorul. „Pe noi ne interesează în mod deosedit naratorul și personajele. Iar aici elevii ar fi putut să vorbească despre ce relație se stabilește la nivelul instanțelor comunicării narative, pentru că avem un narator personaj. Prin urmare, sunt două voci care se suprapun”. În prima parte, în povestea de iubire, autorul se exprimă la persoana întâi singular, dar experiența frontului e transpusă la persoana întâi plural. „Pentru că are scopul de a scoate în evidență ideea de solidaritate în fața morții”.
Cât despre registrele stilistice, elevii ar fi putut să abordeze modernitatea limbajului lui Camil Petrescu, pentru că există o infuzie substantială de filozofie, de psihologie. „Limbajul este, în general, unul neologic, dar cu o extraordinară deschidere către aspectele foarte concrete, mai ales atunci când vine vorba despre experiența războiului. Se remarcă finețea extraordinară a comparațiilor, astfel încât cititorul are sentimentul că se află în mijlocul evenimentului. Inclusiv narațiunea la timpul prezent apare acolo”.
O greșeală des întâlnită: „Elevii încep prea brutal eseul”
Elevii de la profilul Uman au avut de caracterizat un personaj al acestui roman. „Ștefan Gheorghiu este personajul principal al romanului, însă elevii greșesc atunci când încep eseul cu această propoziție. Începutul nu trebuie să fie unul atât de brutal. Orice eseu convingător are nevoie de o introducere, un cuprins și o încheiere. Și e bine să ne demonstrăm maturitatea celor 12 ani sau 13 ani de școală, prin începutul acesta un pic mai matur, în care să ne anunțăm intenția și să prezentăm puțin mai mult ceea ce avem de făcut”.
Elevii ar fi trebuit să puncteze statutul social al personajului, faptul că era student la filosofie, proaspăt căsătorit, dar sărac. Apoi, trebuia punctat faptul că starea materială i se schimbă după ce primește moștenirea unchiului său. „Personajul este gândit ca parte a unui sistem pur omenesc, pentru că ce i se întâmplă în plan social are consecințe în plan psihologic și moral”.
Elevii puteau să meargă apoi pe ideea unui personaj hiperanalitic, hiperlucid, pe faptul că nu era omul care să facă compromisuri. Dimpotrivă. El a preferat să rămână într-un univers al idealului absolut. „Din punct de vedere moral, deși are o serie de principii foarte sănătoase, datorită sau din cauza Elei, trăsăturile sale de caracter se modifică. Devine gelos, deși nu recunoaște, suferă teribil din pricina iubirii. Dar principala lui problemă se leagă de faptul că suferă de pe urma acestei degradări a idealului de iubire pe care l-a topit în Ela”.
O altă trăsătură a personajului este orgoliul, explică prof. Ruxandra Achim. „Elevii ar fi putut cu ușurință să aleagă niște scene care să evidențieze acest aspect. Sau ar fi putut să analizeze modul în care alege să plece pe front”.
Elevii ar fi trebui să atingă și relațiile temporal-spațiale din operă. „Să nu uităm că personajul nostru este și narator. Prin urmare, dirijarea timpului și al spațiului îi aparține”.
Profesoara Ruxandra Achim a precizat că subiectul trei a fost unul generos, elevii au avut ce să scrie însă, pentru un eseu de nota 10, ar fi trebuit să fi citit înainte cartea. „Nu cred că a fost un subiect chiar așa de greu. Dar, într-adevăr, devine mai greu atunci când nu ai citit cartea, dacă vorbești despre ceva ce nu cunoști. Atunci poate fi dificil. Practic, trebuie să înveți niște lucruri abstracte”, a mai precizat dascălul.