Simulare Bac 2023. Cum puteau fi rezolvate subiectele la Istorie
0Subiectele primite de elevii care au susţinut simularea de Bacalaureat 2023 la Istorie au fost de dificultate medie, echilibrate şi au respectat programa anunțată, spun profesorii.
Subiectul I la Istorie a constat dintr-un text de K Hitchins, „Scurta istorie a României” şi un fragment din „Cartea neagră a comunismului”, pe marginea cărora elevii aveau de rezolvat mai multe cerinţe. Legat de exercițiul 7 al subiectului, Corneliu Riegler, profesor de istorie la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc” din Capitală spune că „Primele patru decenii la acre se face referire înseamnă 1901 - 1940 și dacă ne referim la statul român, vorbim de Constituția din 1923. Elevii puteau alege oricare două practici ale acesteia (dreptul la vot, separarea puterilor în stat)”.
Subiectul al II-lea a fost un fragment din textul de K Hitchins, „Scurta istorie a României”. Printre cerinţe s-au numărat formularea unui punct de vedere referitor la viața politică din spațiul românesc din perioada 1834-1849 și au avut de argumentat, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român se consolidează prin măsuri adoptate în perioada 1862 - 1870.
Corneliu Riegler, profesor de istorie precizează că elevii se puteau lega la ultimul exercițiu de Constituția din 1866 și „aveau libertate de alegere - reforma agrară sau cea a educației, fiind opțiunile imediate ale elevilor”.
Reforma educației a fost adoptată în 1864, sub forma legii instrucțiunii publice în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, iar învățământul primar devenea obligatoriu, atât pentru bărbați cât și pentru fete. Reforma educației era printre cele mai avansate din Europa, Marea Britanie și viitoarea Germanie nu aveau învățământ gratuit pentru fete, ele mergeau la pension și învățau să devină soții, spune profesorul, legat de ceea ce puteau scrie elevii.
Eseul de la subiectul al III-lea avea ca temă evoluţia spaţiului românesc în secolele al XIII-lea - al XVIII-lea. „La prima cerință a subiectului se face referire strict la autonomiile prevăzute în sursa „Diploma Cavalerilor Ioaniți” (1247), unde este vorba de Țara Severinului, cnezatele lui Ioan și Farcaș și voievodatele lui Litovoi și Seneslau”, spune profesorul.
Tot el, adaugă că, „la cea de-a doua cerință, elevii se puteau lega de Bătălia de la Posada care a consolidat întemeierea Țării Românești, aducându-i independența și, de asemenea, puteau alege întemeierea Metropoliei Curtea de Argeș, prima metropolie ortodoxă”.
„La al treilea punct, e vorba de a doua jumătate a secolului XIV, după 1350, până la 1400. Puteau scrie despre prima etapă a întemeierii Moldovei, descălecatul lui Dragoș Vodă (1352 - 1353) sau despre descălecatului lui Bogdan, care obține independența”, mai arată profesorul.
Legat de ultima cerință și poate cea mai complicată a subiectului, Corneliu Riegler spune că „elevii trebuiau să fie atenți la ani, fiind foarte precisă perioada de timp, respectiv 1501 - 1720. Ei puteau alege și Transilvania și Moldova. De asemnea, la îndemâna tuturor era secolul XVIII, deoarece vin fanarioții la putere”.
Profesorul precizează că subiectele au fost perfect echilibrate, nu a fost exagerat de greu, dar nici ușor. „Când vine vorba de subiectele din anii trecuți, s-a păstrat același nivel de dificultate, iar eu cred că notele vor fi rezonabile”.
Acesta a mai spus că există elevi care pot lua și 10, dar nota nu se obține dintr-o întâmplare. Elevul trebuia să citească lecțiile, și să trateze cu seriozitate subiectele, pentru că, chiar dacă nu există capcane, este vorba de atenție. „Nu au fost capcane, nici lucruri anormale. Au fost subiecte frumoase, care ofereau elevilor posibilitatea să aleagă ce știau ei mai bine. Nu au avut limite stricte”.
Se încarcă comentariile...
