Şcoala fără religie. Efectele deciziei Curţii Constituţionale
0Încă de la începutul acestei săptămâni a intrat în vigoare decizia judecătorilor CCR care spune că elevii trebuie să depună cerere de participare la ora de Religie. Însă, ministrul Educaţiei susţine că asta nu se va întâmpla nici din semestrul al II-lea, ci abia din septembrie
Decizia Curţii Constituţionale ce hotărăşte ca de acum părinţii să depună o cerere la secretariatul şcolii dacă îşi doresc ca micuţii lor să participe la ora de Religie va genera o serie de efecte atât în sistem cât şi în societate, susţin experţii. În primul rând, în termen de 45 de zile trebuie schimbată Legea Educaţiei, pentru că odată cu publicarea în Monitorul Oficial practic decizia Curţii Constituţionale a intrat în vigoare.
Cu toate acestea, deşi ne-am fi aşteptat ca din semestrul al doilea elevii să poată renunţa la a mai participa la ora de Religie, ministrul Educaţiei spune că abia din toamnă se va face lucrul acesta. În condiţiile acestea, Emil Moise, profesorul care a sesizat Curtea Constituţională cu privire la faptul că e neconstituţional ca elevii să facă cerere ca să nu participe la ora de Religie, spune că va depune plângere penală împotriva ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
"Decizia Curţii Constituţionale este un pas extraordinar de important pentru separarea bisericii de stat în România. Acum, dacă există un copil care merge la ora de Religie fără cererea de participare depusă, atunci profesorul de Religie şi directorul şcolii săvârşesc două infracţiuni:abuz în serviciu şi încălcarea libertăţii religioase", a spus Moise.
În continuare, specialiştii atrag atenţia că, din momentul în care Religia nu va mai fi obligatorie, profesorii care predau această materie riscă să nu mai aibă acelaşi număr de clase pentru a-şi efectua norma didactică, ceea ce poate prezenta o problemă administrativă. Profesorul de filosofie Horia Pătraşcu, directorul-adjunct al Colegiului Naţional Bilingv "George Coşbuc" din Capitală, spune că există o singură soluţie - transformarea orelor de religie în ore de istoria religiilor sau istoria şi filosofia religiilor.
Numai după exprimarea dorinţei elevului major, respectiv a părinţilor pentru elevul minor, de a-şi însuşi prin studiu preceptele specifice unui anumit cult religios intervine obligaţia pozitivă a statului de a asigura cadrul necesar. Curtea Constituţională
"Trecerea la noua disciplină ar fi una foarte uşoară pe de o parte pentru că la rubrica Religie era prevăzută încă de pe acum disciplina „Istoria Religiilor”, altfel spus elevii aveau opţiunea, teoretic, de a studia Istoria religiilor în loc de Religie. Pe de altă parte, profesorii actuali de religie sunt acreditaţi deja să predea şi Istoria Religiilor, aşa încât nu se produc bulversări administrative. Altfel, dacă dispare Religia fără să fie înlocuită de Istoria Religiilor, Ministerul trebuie să facă faţă sutelor de profesori de religie din toată ţara, angajaţi pe perioadă nedeterminată care se trezesc fără obiectul activităţii. Profesorii respectivi nu pot fi încadraţi pe o disciplină opţională – cum ar deveni religia – căci nu poţi fi titular decât pe discipline din trunchiul comun", a atras atenţia directorul de la Colegiul George Coşbuc.
Sociologul Mircea Kivu spune însă că există probabilitatea ca toate aceste aşteptări să fie exagerate. "Cred că se exagerează un pic efectele acestei decizii, nu cred că va fi atât de dramatică schimbarea încât să se ajungă la diminuarea masivă a orelor de Religie, însă este necesară o materie care să le ofere elevilor informaţii despre religii", este de părere sociologul.
De ce este neconstituţională ora de Religie
În motivarea publicată în Monitorul Oficial, judecătorii Curţii Constituţionale spun că modul în care legiuitorul a reglementat oferta educaţională referitoare la disciplina Religie este de natură să afecteze libertatea de conştiinţă, însă, atâta vreme cât elevul nu este obligat să urmeze cursuri având ca obiect o anumită religie contrară convingerilor fiecăruia, nu înseamnă că îi este nerespectată libertatea de conştiinţă.
"Însă, în niciun caz persoana nu poate fi supusă ab initio (de la început) în situaţia de a-şi apăra sau proteja libertatea conştiiţei (...) numai după exprimarea dorinţei elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, de a-şi însuşi prin studiu preceptele specifice unui anumit cult religios intervine obligaţia pozitivă a statului de a asigura cadrul necesar (...) legiuitorul trebuie să ţină seama de faptul că art. 29 alin. (6) din Constituţie garantează dreptul la învăţământul religios şi nu obligaţia de a frecventa cursuri de religie. Sub acest aspect, manifestarea liberă a opţiunilor implică în mod necesar iniţiativa proprie a persoanei în sensul frecventării disciplinei Religie, iar nu consimţirea tacită sau refuzul expres. Exprimarea unei opinii din perspectiva prevederilor constituţionale referitorare la libertatea conştiinţei şi a religiei aplicabile în domeniul învăţământului religios trebuie să aibă întotdeauna un sens pozitiv (persoana alege să studieze religia), iar nu un sens negativ (persoana alege să nu studieze religia), întrucât în cea de-a doua ipoteză, persoana este prezumată ca manifestând deja opţiunea de a studia, fiind nevoită să acţioneze ulterior pentru excluderea sa din grupul de studiu. Or, o atare reglementare nu reprezintă altceva decât o constrângere a persoanei în manifestarea unei opţiuni, cee ce de plano (automat), contravine libertăţii conştiinţei consacrată de Constituţie", se arată în motivarea CCR.
Patriarhia: CCR încurajează participarea elevilor la Religie
Poziţia Patriarhiei vizavi de acest document este că decizia CCR înseamnă recunoaşterea importanţei orei de Religie şi încurajează participarea elevilor la aceasta. Înalţii prelaţi susţin că motivarea CCR "corectează orice propagandă alarmistă şi agresivă de discreditare a orei de Religie, propagandă oarecum asemănătoare cu cea din timpul comunismului ateu", îndemnându-i apoi pe părinţi să-şi înscrie copiii la ora de Religie sub pretextul "cultivării valorilor spirituale" şi de a nu confunda libertatea cu vidul spiritual. "Să-i învăţăm pe copii şi tineri iubirea de Dumnezeu şi de oameni pentru a creşte spiritual în cultura generozităţii!", cere Patriarhia Română.
De cealaltă parte a disputei sociale, Asociaţia Secular-Umanistă din România (ASUR), cere Ministerului Educaţiei să acţioneze de urgenţă pentru a informa toţi elevii, părinţii acestora şi profesorii asupra deciziei CCR şi de a se asigura că şcolile nu efectuează presiuni asupra elevilor şi părinţilor pentru a-i determina să accepte participarea la orele de Religie. Şi deputatul independent Remus Cernea, care are o iniţiativă legislativă de înlocuire a Religiei cu materia "Etică şi Cultură Civică", speră ca, în condiţiile actuale, iniţiativa sa, deja adoptată de către Camera Deputaţilor, să fie acceptată şi de către Senat, în cel mai scurt timp.
"Lecţia predată de CCR pare să înceapă să fie înţeleasă şi de către Patriarhia BOR care, o dată cu publicarea motivării, nu mai are cum să se opună decizie Curţii. Este de salutat că, în fine, o acceptă. Însă faptul că Patriarhia BOR se pronunţă în continuare împotriva valorilor statului secular arată că îşi doreşte menţinerea unor privilegii şi că sunt încă multe alte lucruri importante de schimbat pentru a garanta separarea dintre stat şi biserică, inclusiv în ceea ce priveşte finanţarea cultelor. Îl felicit încă o dată pe profesorul Emil Moise pentru perseverenţa şi abilitatea cu care s-a luptat pentru această cauză deosebit de importantă pentru modernizarea statului român. ", a spus Cernea.
Cîmpeanu: Orele de Religie sunt obligatorii pentru Educaţie
Potrivit legii, în termen de 45 de zile de la publicarea motivării Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial , deci până pe 8 martie, parlamentarii trebuie să schimbe Legea Educaţiei în conformitate cu decizia CCR, altfel, articolul din lege care reglementează predarea Religiei în şcoli va fi automat abrogat. De asemenea, legea poate fi schimbată şi prin Ordonanţă de Urgenţă (OUG), iar până atunci, timp de 45 de zile, articolul respectiv din lege este suspendat.
Cu toate acestea, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că decizia CCR va intra în vigoare abia din septembrie 2015, şi nu de acum. "Conform legii, hotărârea Curţii Constituţionale intră în vigoare în momentul publicării în Monitorul Oficial, dar nu poate produce efecte retroactiv. Drept urmare, din septembrie 2015, orele de Religie sunt obligatorii pentru Ministerul Educaţiei şi pentru şcoli şi opţionale pentru elevi. Deci, în noul an şcolar, elevii vor trebui să facă opţiuni cu privire la participarea la orele de religie”, a declarat ministrul luni. În condiţiile acestea, Emil Moise, profesorul care a învins binomul stat-BOR, a declarat pentru "Adevărul" că a conceput o adresă către Ministerul Educaţiei pentru a afla dacă afirmaţiile făcute de Cîmpeanu sunt adevărate.
"Dacă sunt afirmaţiile domniei sale şi ale directorului general Liliana Preoteasa, atunci voi depune plângere penală împotriva celor doi demnitari şi voi mai solicita să se transmită de urgenţă o adresă către şcoli, pentru respectarea deciziei CCR", a explicat acesta.
Cum a învins Moise un sistem
Totul a pornit în 2009, când fata lui, pe atunci elevă în clasa a IX-a la Liceul de Artă din Buzău, a hotărât că nu mai vrea să urmeze orele de Religie la şcoală. Tatăl ei a decis să o susţină şi atunci şi-a dat seama de situaţia anacronică perpetuată de sistem.
„Normal ar fi să depui o cerere de înscriere la orele respective, în loc să depui cerere ca să îţi scoţi copilul de la Religie. Am întocmit atunci primul dosar, care a ajuns la CCR acum doi ani, însă a fost respins. Apoi am ales o altă abordare ca să dovedesc în instanţă că articolul din Legea Educaţiei privind predarea Religiei în şcoli este neconstituţional, pentru că încalcă alte legi organice care asigură drepturi fundamentale ale omului“, povesteşte Moise.
Victorie pe cont propriu
Periplul legislativ a fost unul de durată şi l-a dus singur, fără avocaţi, profesorul de Filosofie fiind şi absolvent de Drept.
„Dosarul meu a fost disjuns în alte trei dosare. În primul, am arătat că Legea Educaţiei Naţionale (LEN) încalcă Legea pentru Combaterea Discriminării şi am primit un verdict favorabil din partea instanţei pe 29 septembrie 2014, iar pe 10 noiembrie am primit o a doua decizie favorabilă în dosarul în care instanţa judeca dacă LEN încalcă Legea libertăţii religioase. Mai rămăsese un al treilea dosar, cel care a şi ajuns la CCR. Aici am încercat să arăt cum Legea Educaţiei încalcă drepturi constituţionale şi am reuşit“, a explicat profesorul Moise.
Despre decizia CCR de miercuri a aflat de la un prieten, nimeni altul decât preşedintele Asociaţiei Secular-Umaniste din România (ASUR), Toma Pătraşcu. „Credeam că o să pierd procesul şi când am aflat că de fapt am câştigat a fost un şoc foarte puternic. Fata mea, care este studentă acum şi care m-a susţinut în toată lupta, m-a felicitat şi ei îi dedic această victorie, dar şi copiilor care au suferit de pe urma predării Religiei la şcoală“, a mai mărturisit Moise.
„Decizia CCR este înţeleaptă şi susţine punctul nostru de vedere deja exprimat: era o discriminare să fii obligat să depui cerere nu pentru a participa, pentru a-l retrage pe elev de la ora de Religie“, susţine şi Csaba Asztalos, preşedintele Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD).
Patriarhia se zbate să păstreze Religia obligatorie în şcoli
Se încarcă comentariile...
