Scăderea numărului de studenţi decimează facultăţile
0
Necorelarea specializărilor din cadrul universităţilor cu piaţa muncii, declinul demografic, dar şi introducerea camerelor de luat vederi în sălile de examen la Bacalaureat au cauzat diminuarea drastică a numărului de studenţi în comparaţie cu ultimii ani. Acest lucru a dus la reducerea numărului de facultăţi, ceea ce nu este neapărat un lucru rău, susţin experţii în Educaţie.
Un raport al Ministerului Educaţiei arată că numărul de studenţi ce-i revine unui cadru didactic a scăzut de la 24,9, câţi erau în 2009/2010, la 14,8, câţi au fost în anul universitar 2014/2015.
Între 2009 şi 2015 s-au desfiinţat şase universităţi private, însă o singură instituţie de învăţământ superior de stat.
Astfel, numai între 2014 şi 2015, numărul tinerilor care învaţă pentru o diplomă de licenţă, una de master sau un doctorat a scăzut cu peste 37.000, de la aproape 579 de mii, la mai puţin de 542 de mii. Dacă luăm în vizor doar studiile de licenţă, la primul nivel al învăţământului superior, erau înscrişi în anul unviersitar 2014-2015, 411 mii de studenţi, cu aproape 365.000 mai puţini decât în anul 2009-2010.
Şi numărul cadrelor didactice s-a mişcorat din anul universitar 2009-2010. Personalul didactic a scăzut de la 31, 1 de mii la 27,7 mii, înscă diferenţa de efectiv didactic nu a fost la fel de spectaculoasă precum cea a studenţilor.
Absolvenţi puţini de Bac
Una dintre primele cauze ale scăderii numărului de studenţi, susţin specialiştii în Educaţie, universitarii, dar şi consilierii în carieră, este scăderea numărului de absolvenţi de liceu, care la rândul ei este cauzată de intrarea în liceu pe baza notelor foarte mici şi a introducerii camerelor de luat vederi la examenul de Bacalaureat.
Astfel, potrivit expertului în Educaţie Daniela Vişoianu, introducerea camerelor de luat vederi a rărit copiatul şi ca atare a scăzut şi numărul de absolvenţi de liceu. „S-a copiat serios până la introducerea lor. Camerele video a făcut curăţenie în sistem”, a spus Daniela Vişoianu.
A scăzut interesul pentru facultate
Expertul în Educaţie Ştefan Vlaston consideră că motivul principal pentru care numărul absolvenţilor cu diplomă de Bacalaureat a scăzut este chiar reducerea interesului pentru facultate.
„Avem în acest moment sub 100.000 de absolvenţi cu diplomă. Dintre aceştia, şi mai puţini vor merge la facultate. Copiii nu mai au încredere că se vor încadra pe piaţa muncii cu specializările din cadrul universităţilor şi cu diplomele dobândite în urma acestora. Copii nu sunt motivaţi să meargă în învăţământul superior, pentru că tot ce învaţă ei nu coincide cu cerinţele pieţii, pentru ei, nu este decât o pierdere de vreme”, a explicat profesorul Ştefan Vlaston. Purtătorul de cuvânt al Universităţii Bucureşti, Mircea Sava, susţine că o cauză ce nu poate fi ignorată este declinul demografic.
„Clar ne confruntăm cu o scădere demografică. Apoi putem vorbi de scăderea număului de absolvenţi de Bac. Iar dintre aceştia şi mai puţini se înscriu la facultate“, a spus coordonatorul Departamentului de Comunicare şi Relaţii Publice al Universităţii Bucureşti, Mircea Sava.
Facultăţi triate
Potrivit expertului în Educaţie Ştefan Vlaston, universităţile ar trebui evaluate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) prin prisma numărului de absolvenţi angajaţi după terminarea studiilor.
„Universităţile private se închid, pentru că nu mai au clienţi. Cred că situaţia duce şi la o triere, pentru că sigur vor rezista universităţile şi specializările corelate cu piaţa muncii. Mai cred că ARACIS ar trebui să evalueze universităţile pe baza numărului de absolvenţi care se integrează pe piaţa muncii şi pe salariile pe care le dobândesc, pentru că până la urmă asta înseamnă succesul unei universităţi”, a mai spus Vlaston.
Vor scădea sau nu salariile?
Fost ministru al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu a declarat la un moment dat pentru „Adevărul“ că scăderea numărului de absolvenţi de studii superioare va aduce după sine şi mai mulţi şomeri sau salarii mai mici.
„Studiile arată că există un raport direct între nivelul de studii şi nivelul de salarizare, cu cât creşte nivelul de studii, cu atât salariile vor fi mai mari”, a spus Cîmpeanu.
În schimb, consilierul în carieră Gabriel Chicioreanu, dar şi Ştefan Vlaston consideră că situaţia nu este neapărat reală. Aceştia îşi bazează argumentele, pe de o parte, pe faptul că angajatorii nu mai angajează pe criteriul diplomelor, iar, pe de altă parte, pentru că salariul de start al unui absolvent de liceu şi al unui absolvent de facultate sunt, uneori,
similare.
„O diplomă nu îţi asigură nimic. Angajatorii caută oameni bine pregătiţi, nu diplomă. S-a dus era diplomelor. Avem nevoie de specialişti, nu de oameni cu diplomă. Nu trebuie să facă toată lumea facultate”, susţine Vlaston.
Şi numărul elevilor s-a diminuat în ultimii ani
Însă nu doar numărul studenţilor a scăzut îngrijorător în ultimii ani, ci şi efectivele de elevi din sistemul preuniversitar au înregistrat o scădere dramatică în ultimii cinci ani. Mai exact, declinul a fost unul constant, subliniază raportul Ministerului Educaţiei, conform căruia principala cauză o reprezintă evoluţia demografică.
Experţii în educaţie au corelat statisticile îngrijorătoare privind rata de inserţie în învăţământul de masă cu statisticile referitoare la natalitate. Astfel, au ajuns la concluzia că efectivele de elevi au scăzut de la un an şcolar la altul cu 14.000, până la 72.000 de elevi pe an, numai în anul şcolar 2014/2015, sistemul preuniversitar de învăţământ românesc a cuprins 3.164.470 elevi, în scădere cu 50.000 faţă de anul anterior.
„Tendinţa de scădere a efectivelor de elevi se reflectă în mod diferit, în funcţie de nivelul de învăţământ”, notează specialiştii.
Aşadar, la nivelul învăţământului gimnazial, efectivele de elevi au scăzut cu peste 21.000 în anul 2015 faţă de anul 2014. Datele arată că cea mai accentuată tendinţă de scădere a efectivelor de elevi faţă de anul anterior se remarcă în cazul învăţământului liceal. Astfel, în anul 2014/2015 s-au înscris la liceu cu 48.000 mai puţini elevi decât în anul 2013/2014, scot la iveală aceleaşi cifre.
Învăţământul profesional, o alternativă pentru elevi
Motivul îl reprezintă faptul că învăţământul profesional a fost revigorat, motiv pentru care mai mulţi absolvenţi de clasa a VIII-a s-au îndreptat spre această filieră. „În anul şcolar 2014/2015, în învăţământul profesional au fost înscrişi 50.780 elevi, numărul lor aproape dublându-se faţă de anul anterior. Tot un trend ascendent se înregistrează şi în învăţământul postliceal: 105.550 elevi în 2014/2015, cu 3.000 mai mult faţă de anul anterior”, se mai arată în raport.
În anul şcolar 2014/2015, rata brută de cuprindere şcolară în toate nivelurile de educaţie, ca raport din populaţia în vârstă de 6-23 ani, a fost de 75%. În anul de referinţă, 78,1% din populaţia de 3-21 ani se afla în sistemul formal de educaţie (inclusiv grădiniţa). De asemenea, 88,5% din populaţia şcolară de 3-18 ani frecventa sistemul de educaţie (de la grădiniţă până la liceu).
Se încarcă comentariile...
