S-a dat startul angajărilor la cel mai puternic laser din lume, proiectul ELI-NP de la Măgurele
0
Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" a scos la concurs posturile de Inginer, Cercetător Senior, Cercetător Junior şi Tehnician pentru proiectul ELI-NP de la Măgurele, în cadrul căruia se va construi cel mai puternic laser din lume.
Procesul de angajare va dura cinci ani, până în 2018, când echipa de circa 250 de specialişti trebuie să fie completă pentru a începe munca de cercetare cu laserul. Candidaţii trebuie să îndeplinească câteva condiţii obligatorii pentru a participa la concurs.
Ei trebuie să aibă o diplomă de licenţă în Inginerie, Fizică, sau în domenii aferente ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics) şi să aibă minimum trei ani de experienţă în laboratoere de cercetare.
"Până acum am primit 15 CV-uri, dar noi am dat start la concurs acum două săptămâni, este încă prea devreme ca să tragem concluzii. Aplicanţii pentru proiectul ELI-NP trebuie să aibă expertiză în domeniile pentru care concurează. În cinci ani de zile, până în 2018, cât va ţine concursul, numărul de angajaţi va creşte progresiv", a explicat pentru "Adevărul" directorul general al Institutului "Horia Hulubei", profesorul Nicolae Zamfir.
Pentru aceste posturi scoase la concurs vor putea să aplice cercetători din toată lumea. Profesorul Zamfir spune că a primit deja CV-uri de la candidaţi din Germania şi Bulgaria.
Concursul se va desfăşura în două etape
În prima etapă, aplicanţii îşi pot trimite CV-ul împreună cu fişa de aplicaţie, copii ale actelor de studii, memoriul de activitate şi o listă care să conţină numele şi datele de contact de la cel puţin cinci specialişti care îi pot recomanda Comisiei, toate acestea la adresa human.resources@eli-np.ro.
Candidaţii vor fi informaţi prin e-mail asupra stadiului procedurii şi, în cazul în care sunt selectaţi după prima etapă, ei urmează să susţină un interviu cu membrii Comisiei de Selecţie.
Aplicanţii vor trebui să demonstreze în faţa Comisiei că au experienţă în domeniile relevante pentru proiectul ELI-NP şi recunoaştere profesională. De asemenea, ei mai trebuie să demonstreze că înţeleg care sunt atribuţiile postului pentru care aplică.
Probleme birocratice la angajare
După desfăşurarea concursului, candidaţii admişi vor putea fi angajaţi la ELI-NP numai după îndeplinirea cerinţelor legale, cum ar fi echivalarea tuturor diplomelor de la cea de Bac până la cea de doctor.
"Din cauza legislaţiei, dosarul pe care trebuie să-l depună viitorii angajaţi este foarte stufos. Toate diplomele trebuie echivalate, aprobate de Comisia Naţională de Atestare a Diplomelor, iar pentru cercetătorii din afara Uniunii Europene este şi mai greu", explică Zamfir.
"Tocmai din pricina birocraţiei legislative din România mai întâi acceptăm dosarele candidaţilor pentru analiză şi abia după ce stabilim că îndeplinesc condiţiile şi că vor primi respectivul post îi lăsăm să intre în furcile birocraţiei", mai spune directorul Institutului de la Măgurele.
Odată angajaţi, cercetătorii, inclusiv românii, ar putea avea salarii cuprinse între 1.500 şi 6.000 de euro. „Sperăm că autorităţile să ne aprobe grila de salarii existentă în proiect. Dacă vrem să fim europeni, va trebui să lucrăm asemenea lor. Un doctorand are 1.500 de euro, următorul nivel pentru un cercetător are 2 - 3.000 de euro, iar un cercetător senior are un nivel de 6.000 de euro“, a declarat în vară Zamfir, în cadrul serialului realizat de ”Adevărul” despre proiectul ELI-NP.
Un nobel la Măgurele
Nu este exclus ca ELI să aducă şi un premiu Nobel pentru un cercetător român, spun cei care sunt deja implicaţi în proiect.
„Este posibil ca un român să câştige premiul şi fără acest proiect, dar, în orice caz, ELI va îmbunătăţi şansele cercetătorilor la un Nobel. De fapt, cel mai important lucru pe care îl face acest proiect pentru România este că ne pune şi pe noi pe harta cercetării mondiale. Cu ELI intrăm în rândul lumii“, spune cercetătorul Daniel Ursescu, cel care se ocupă de partea de laser din proiect.
În total, în jur de 30-40 de cercetători români de la Institututul de Fizică şi Inginerie Nucleară şi Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Fizica Laserilor, Plasmei şi Acceleratoarelor ar putea fi angajaţi pe salarii foarte bune în megaproiectul european, estimează Zamfir.
Un asistent de cercetare (doctorand) are 1.500 de euro, iar un cercetător ştiinţific câştigă între 2-3000 de euro, în timp ce unul senior, de gradul I, ajunge şi la 6.000 de euro. În schimb, salariile româneşti pleacă de la 1.400 de lei, pentru un asistent debutant, şi ajung la 2.000 de euro, pentru un cercetător senior, de trei ori mai puţin decât într-un proiect european.
Deşi construcţia laserului era programată să înceapă în luna februarie, directorul institutului spune că licitaţia pentru selectarea firmei care va monta laserul s-a prelungit până pe 15 martie 2013. Cel mai probabil, laserul va fi montat în primii doi ani în străinătate, având în vedere că, la Măgurele, clădirea care îl va adăposti va fi gata abia la sfârşitul lui 2014.
Ursescu estimează totuşi că laserul ar putea fi gata şi la sfârşitul lui 2016, mai devreme decât s-a preconizat. Până atunci, primii cercetători care vor fi angajaţi în următoarea perioadă vor colabora cu firma respectivă la construcţia laserului, abia apoi vor începe să facă experimente.
Proiectul ELI-NP, cel mai puternic laser din lume
În septembrie 2012, Comisia Europeană a aprobat finanţarea proiectului ELI din România cu 180 de milioane de euro. În momentul de faţă, la Măgurele se construieşte o infrastructură de cercetare de vârf care implică 40 de instituţii de cercetare din 13 state membre.
ELI-NP are o importanţă majoră atât în domeniul ştiinţei, cât şi pentru economia României. În cadrul proiectului se construieşte cel mai puternic laser din lume, care va avea sute de petawaţi, fiind de 1.000 de ori mai puternic decât oricare alt laser care există la ora actuală, de aici putând să apară şi câştigători de premiu Nobel, spunea directorul institutului.
Cercetătorii vor face diverse tipuri de experimente cu acest laser, prin bombardarea unor materiale cu particule accelerate. Rezultatele vor putea fi aplicate apoi, teoretic şi practic, dacă va exista vreo firmă care va dori să cumpere patentul.
De asemenea, vor exista instalaţii radiologice de două tipuri: cu lumină laser, vizibilă, şi cu lumină invizibilă, care este radiaţia gamma. Astfel, la Măgurele se vor face două tipuri de experimente: unele fundamentale, care vor satisface curiozitatea omului, cum ar fi studiul Big Bang-ului şi cercetări aplicate, care pot duce la formarea unor radioizotopi pentru tratarea cancerului.
Se încarcă comentariile...
