România (ne)educată. Suntem pe ultimul loc la numărul de absolvenți de învățământ superior din Europa

0
Publicat:

Un studiu recent arată că proporția populației cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, femeile fiind în general cele mai educate. Când vine vorba de a concura pentru cele mai bune locuri de muncă și resurse, educația a fost întotdeauna un factor crucial.

România stă cel mai prost din UE când vine vorba despre educația tinerilor. FOTO Arhivă
România stă cel mai prost din UE când vine vorba despre educația tinerilor. FOTO Arhivă

Populația adultă din Europa cu studii superioare variază considerabil de-a lungul continentului, conform datelor disponibile, conform Eurostat.

În medie, aproape o treime dintre adulții cu vârsta cuprinsă între 25 și 74 de ani din Uniunea Europeană au o diplomă de învățământ superior, inclusiv universități publice și private, colegii, institute de pregătire tehnică și școli profesionale.

Nivelul de educație variază și în funcție de vârstă și sex.

Cum sunt definite nivelurile de educație

Nivelurile de educație sunt definite ca fiind scăzute (mai puțin decât liceul), mediu (liceu) sau înalt (studii universitare).

Clasificarea agenției europene de date Eurostat se bazează pe Clasificarea standard internațională a educației (ISCED) și se referă la:

- Scăzut: învăţământ preprimar, primar şi secundar inferior (nivelele ISCED 0–2);

- Mediu: învățământ secundar superior și postsecundar non-terțiar (nivelele ISCED 3 și 4);

- Înalt: învățământ terțiar (nivelele ISCED 5–8). Include universități publice și private, colegii, institute de pregătire tehnică și școli profesionale.

În 2022, 31,8% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 25-74 de ani din UE aveau un nivel de studii superioare, variind de la 17,4% în România la 49,8% în Irlanda.

Țările nordice și baltice au mai mulți absolvenți decât media UE

Ponderea absolvenților de învățământ superior a fost mai mare decât media UE în țările nordice și baltice. Suedia și Norvegia s-au clasat pe locul al treilea și al patrulea, cu peste 45% dintre absolvenții de învățământ terțiar.

Din populația letonă, 44 la sută aveau o diplomă de studii superioare. Alte țări nordice și baltice au avut, de asemenea, cote mai mari decât media UE la absolvenții de studii superioare.

România și Italia stau cel mai prost la capitolul „studii superioare” în rândul tinerilor
România și Italia stau cel mai prost la capitolul „studii superioare” în rândul tinerilor

În Marea Britanie, 43,5% din populația cu vârsta cuprinsă între 25 și 74 de ani avea studii superioare. Franța are o pondere de 38,2% iar Spania - 38%.

După România, Italia a avut cea mai mică pondere a absolvenților de studii superioare, cu 18,5%. Această cifră a fost, de asemenea, sub media UE în Germania (31,5 la sută).

Populația cu studii superioare era peste 40% în patru țări ale UE

Ponderea populației cu studii superioare a fost semnificativ mai mică în țările candidate la UE.

Turcia a avut cea mai mare pondere a populației cu educație scăzută, de departe, unde două treimi (61,8 la sută) au avut mai puține niveluri de studii secundare superioare.

Această cifră a fost, de asemenea, sub 40% în patru țări UE, și anume Portugalia, Italia, Malta și Spania.

Orientarea profesională joacă un rol important în mai multe țări

Privind detaliile nivelului de studii medii, constând în orientare generală și profesională, ponderea educației profesionale este considerabil ridicată în mai multe țări.

Ponderea persoanelor cu orientare profesională la un nivel mediu de educație a fost peste 45% în nouă țări UE, inclusiv Cehia (63,9), Polonia (52,2) și Germania (47,4).

Mai mult de două cincimi din populația UE are studii superioare

În 2022, 42% din populația UE cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani avea o diplomă de studii superioare. Acesta a variat între 24,7% în România și 62,3% în Irlanda.

Spre deosebire de populația cu vârsta cuprinsă între 25 și 74 de ani, țările nordice Finlanda și Islanda au avut o pondere mai mică a învățământului terțiar decât media UE.

Această cifră a fost peste 50% în o treime din țările UE. Zece țări UE au fost, de asemenea, în urma obiectivului de 45% al ​​UE până în 2030.

Femeile sunt mai educate decât bărbații

În 35 de țări europene în care sunt disponibile date, femeile cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani au avut o proporție mai mare de studii superioare decât bărbații.

În 2022, în medie, proporția femeilor cu studii superioare a fost de 47,6 la sută, în timp ce a fost de 36,5 la sută pentru bărbați.

Cu excepția Finlandei, diferența de gen a fost semnificativ mai mare în țările nordice și baltice, în favoarea femeilor. Islanda (25,4 puncte procentuale, sau pp), Slovenia (23,8 pp) și Slovacia (22,8 pp) au înregistrat cea mai mare diferență.

Turcia (1,3 pp), Elveția (3,6 pp) și Germania (4,6 pp) au raportat cel mai mic decalaj, arătând că ponderile femeilor și bărbaților cu studii superioare sunt apropiate.

Proporția populației cu studii superioare este în creștere

În UE, ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25 și 74 de ani cu studii superioare este în continuă dezvoltare. A crescut de la 19,1% în 2004 la 31,8% în 2022.

Învățarea pe tot parcursul vieții este, de asemenea, semnificativă, deoarece oamenii ar putea avea nevoie să-și actualizeze abilitățile.

Potrivit Eurostat, aceasta include toate activitățile de învățare cu scop, fie că sunt formale, non-formale sau informale.

Scopul este de a îmbunătăți cunoștințele, abilitățile și competențele participanților. Învățarea adulților este un aspect important atunci când vine vorba de digitalizare și automatizare pe piața muncii.

În 2022, ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani din UE care au participat la educație sau formare în ultimele 4 săptămâni a fost de 11,9%, variind de la 1,7% în Bulgaria și 36,2% în Suedia.

În timp ce proporția învățării adulților a fost ridicată în țările nordice, țările balcanice au avut cote semnificativ mai mici în comparație cu media UE.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite