Românii, cei mai puțin educați cetățeni ai Europei. O nouă statistică arată că tinerii noștri nu aleg să continue studiile după liceu

Proporția populației cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, femeile fiind, în general, cele mai educate.

Foto: Getty Images

Când vine vorba de competiția pentru locuri de muncă și resurse, educația a fost întotdeauna un factor crucial pentru succes, potrivit euronews.com.

Populația adultă din Europa cu studii superioare, care reprezintă cel mai înalt nivel de educație, variază considerabil pe continent, conform datelor disponibile.

În medie, aproape o treime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 74 de ani din Uniunea Europeană au o diplomă de învățământ superior, inclusiv universități publice și private, colegii, institute de formare tehnică și școli profesionale. Nivelul de educație variază, de asemenea, în funcție de vârstă și de sex.

Așadar, care sunt țările cu cea mai mare rată a învățământului superior din Europa, cum variază nivelurile educaționale în Europa și ce țări acordă mai multă atenție învățământului profesional?

Cum se definesc nivelurile educaționale?

Nivelurile educaționale sunt definite ca fiind scăzute (mai puțin de liceu), medii (liceu) sau înalte (studii universitare).

Clasificarea agenției europene de date Eurostat se bazează pe Clasificarea internațională standard a educației (ISCED) și se referă la:

• Scăzut: învățământ preșcolar, primar și secundar inferior (nivelurile ISCED 0-2);
• Mediu: învățământ secundar superior și post-secundar non-terțiar (nivelurile ISCED 3 și 4);
• ridicat: învățământ terțiar (niveluri ISCED 5-8). Acesta include universități publice și private, colegii, institute de formare tehnică și școli profesionale.

În 2022, 31,8 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 74 de ani din UE aveau un nivel de educație superior, variind de la 17,4 % în România la 49,8 % în Irlanda.

Situația din România este una sumbră

În ceea ce ține de nivelul educațional pentru populația cu vârste cuprinse între 24 și 74 de ani, România sta cel mai rău la nivel european, având cel mai scăzut nivel de cetățeni cu un nivel de educașie ridicat, de 17,7%. Procentajul de cetățeni cu un nivel de educație mediu se situează la 53,5% iar cel pentru cetățeni cu un nivel de educație scăzut este de 21,6%.

De asemenea, în ceea ce ține de procentul de populație încadrat în programe de învățământ superioare, absolvenți ai programelor de învățământ superior, procentul de tineri cu o educație superioară și procentul adulților încadrați în cursuri de training, România este pe ultimul loc la nivel european respectiv pe locul 29 din 35 de națiuni.

Țările nordice și baltice au mai mulți absolvenți decât media UE

Ponderea absolvenților de învățământ superior a fost mai mare decât media UE în țările nordice și baltice. Suedia și Norvegia s-au clasat pe locurile trei și patru, cu peste 45% din absolvenții de învățământ terțiar.

Din populația letonă, 44% aveau o diplomă de învățământ superior. Alte țări nordice și baltice au avut, de asemenea, ponderi mai mari decât media UE în ceea ce privește absolvenții de învățământ terțiar.

În Regatul Unit, 43,5% din populația cu vârste cuprinse între 25 și 74 de ani avea studii superioare, ceea ce reprezintă o proporție peste cea a celor "patru mari" țări din UE. Franța (38,2%) a avut cea mai mare pondere dintre acestea, urmată de Spania (38%).

După România, Italia a avut cea mai mică pondere a absolvenților de studii superioare, de 18,5%. Această cifră a fost, de asemenea, ușor sub media UE în Germania (31,5%).

Populația cu nivel scăzut de educație a depășit 40% în patru țări din UE

Ponderea populației cu studii superioare a fost semnificativ mai mică în țările candidate la UE.

Turcia a înregistrat de departe cea mai mare pondere a populației cu un nivel de educație scăzut, unde două treimi (61,8%) aveau un nivel de educație mai mic decât cel secundar superior.

Această cifră a fost, de asemenea, sub 40% în patru țări UE, și anume Portugalia, Italia, Malta și Spania.

Orientarea vocațională joacă un rol semnificativ în mai multe țări

Dacă se analizează detaliile privind nivelul mediu de educație, constând în orientare generală și profesională, ponderea educației profesionale este considerabil de mare în mai multe țări.

Ponderea persoanelor cu orientare profesională la un nivel mediu de educație a fost de peste 45% în nouă țări din UE, inclusiv în Cehia (63,9), Polonia (52,2) și Germania (47,4).

Tinerii ating niveluri mai ridicate de educație

Ponderea absolvenților de învățământ terțiar crește semnificativ în rândul populației tinere din întreaga Europă.

Acest lucru indică, de asemenea, modul în care țările au evoluat în ultimele decenii. Astfel, nivelul populației cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani este analizat în mare măsură de instituțiile internaționale.

În 2022, 42% din populația UE cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani avea o diplomă de învățământ superior. Acesta a variat de la 24,7% în România la 62,3% în Irlanda.

Spre deosebire de populația cu vârste cuprinse între 25 și 74 de ani, țările nordice, Finlanda și Islanda, au avut o pondere mai mică de educație terțiară decât media UE.

Această cifră era de peste 50% într-o treime din țările UE. De asemenea, zece țări din UE erau în urma obiectivului de 45% stabilit de UE pentru 2030.

În plus, în 35 de țări europene în care sunt disponibile date, femeile cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani au avut o proporție mai mare de studii superioare decât bărbații.

În 2022, în medie, proporția femeilor cu studii superioare era de 47,6%, în timp ce pentru bărbați era de 36,5%.

Cu excepția Finlandei, în țările nordice și baltice, diferența dintre sexe a fost semnificativ mai mare în favoarea femeilor. Islanda (25,4 puncte procentuale, sau pp), Slovenia (23,8 pp) și Slovacia (22,8 pp) au înregistrat cea mai mare diferență.

Turcia (1,3 pp), Elveția (3,6 pp) și Germania (4,6 pp) au raportat cel mai mic decalaj, ceea ce arată că procentele de femei și bărbați cu studii superioare sunt foarte apropiate.

În UE, ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 74 de ani cu studii superioare a fost în continuă dezvoltare. Aceasta a crescut de la 19,1% în 2004 la 31,8% în 2022.

Învățarea pe tot parcursul vieții este, de asemenea, importantă, deoarece este posibil ca oamenii să aibă nevoie să își actualizeze competențele. Ea se mai numește și învățare pentru adulți, care reprezintă participarea la educație și formare pentru adulți.

Potrivit Eurostat, aceasta include toate activitățile de învățare în scop, fie că este vorba de activități formale, non-formale sau informale.

Scopul este de a îmbunătăți cunoștințele, abilitățile și competențele participanților. Învățarea adulților este un aspect important în ceea ce privește digitalizarea și automatizarea pe piața muncii.

În 2022, ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani din UE care participaseră la educație sau formare profesională în ultimele 4 săptămâni a fost de 11,9%, variind de la 1,7% în Bulgaria la 36,2% în Suedia.

În timp ce proporția de învățare a adulților a fost ridicată în țările nordice, țările din Balcani au înregistrat ponderi semnificativ mai mici în comparație cu media UE.