RIUF 2016. Ce specializări caută viitori studenţi români şi la ce universităţi. Principalele criterii de interes

Business şi  Economie sunt cele mai căutate domenii de studiu ale tinerilor care vor să facă o facultate. Totodată, universităţile din Marea Britanie rămân în topul preferinţelor viitorilor studenţi datorită oportunităţilor de angajare după absolvirea cursurilor. Asta, în detrimentul universităţilor din România care nu garantează integrarea pe piaţa muncii.

Aproximativ 7.000 de elevi, studenţi, părinţi şi profesori au călcat pragul Târgului de universităţi Romanian International University Fair (RIUF), care s-a desfăşurat pe 1 şi 2 octombrie, la Bucureşti.  În cadrul târgului, au participat  peste 90 de universităţi care şi-au prezentat oferta educaţională. 

Alexandra şi Ştefania, eleve în clasa a XII-a în Bucureşti, la un liceu cu profil economic, nu vor în niciun caz să rămână în România, pentru că sistemul de învăţământ superior nu asigură integrarea pe piaţa muncii. 

„Dacă aş fi sigură că, după terminarea facultăţii, aş avea o meserie şi un loc de muncă stabil, atunci aş alege să fac Facultatea în România. Societatea românească nu reuşeste să îi integreze pe absolvenţi în câmpul muncii”, a spus Ştefania.

Atât ea, cât şi colega ei, Alexandra, oscilează între Marea Britanie şi Danemarca. 

„Aş prefera să merg la o facultate în Danemarca sau în Marea Britanie. M-am gândit să urmez o facultate şi în România, dar în Danemarca şi Marea Brtanie, ofertele sunt mai bune. În Danemarca, facultatea este gratuită şi sunt foarte multe cursuri interesante, internshipuri plătite. Se pune mare preţ pe practică, nu pe teorie, ceea ce contează foarte mult la CV. În Marea Britanie e la fel, doar că trebuie să faci un împrumut. Economie, pentru că sunt la un liceu economic”, a spus Alexandra Vasilescu.

Unii, totuşi, vor să rămână în România, cum este şi cazul Denisei, elevă în clasa a X-a la un liceu sportiv din Azuga care a venit la Târg pentru a-şi face o idee despre ce vrea să facă în viitor şi ce domeniu i se potriveşte cel mai bine. 

 „Încă nu ştiu exact ce caut, nu sunt hotărâtă în privinţa domeniului, tocmai de asta am venit. Nu m-ar interesa să studiez în străinătate sub nicio formă. Vreau în România, dar nu ştiu exact pe ce domeniu. Cred că aş vrea în învăţământ. Aş vrea să vorbesc cu cineva, să mă consilieze către ce să mă îndrept”, a spus Denisa Bardoţ.

De ce este Marea Britanie în top?

Şef departamentului de consiliere din cadrul Edmundo, Adina Cristescu, susţine că 70 la sută dintre studenţii pe care îi consiliază pleacă în Marea Britanie, iar pe locurile următoare în preferinţele studenţilor sunt ţări precum Danemarca, Olanda, Belgia şi Suedia.

„Prestanţa sistemului educaţional, ajutorul oferit de  Guvern pentru a acoperi taxele de şcolarizare, universităţile de prestigiu, dar şi v arietatea cursurilor sunt criterii care plasează Anglia în topul preferinţelor studenţilor. Fiecare Universitate din Anglia are câte 200-300 de programe, cu predare în limba engleză, pe când celelalte ţări din Europa, numărul programelor cu predare în limba engleză este mult mai mic. Apoi aici găseşti orice combinaţie de studiu. Poţi studia Arte cu Business, dacă asta te intersează, poţi să combini şi câte trei domenii diferite”, a declarat Adina Cristescu.

Potrivit studiilor RIUF, 35 la sută din participanţii la târgul de universităţi optează pentru domenii de Business, Management şi Economie, 24 la sută pentru Marketing şi Publicitate,  21 la sută tind către Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi Ştiinţe Legale, iar 18 la sută merg spre Tehnologie şi IT.

Sesiuni de discuţii şi ateliere

Pe lângă cele peste 90 de universităţi care şi-au prezentat ofertele educaţionale, au avut loc şi o conferinţă despre dezvoltarea personală şi orientarea dedicată a elevilor şi studenţilor.

„Un element de noutate este că anul acesta, pe lângă universităţile cu care au putut să interacţioneze la RIUF, vizitatorii au putut participa şi la  conferinţa RIUF YouForum, creat special pentru elevi şi studenţi, prin care pot afla mai multe informaţii despre cum să îşi aleagă o facultate potrivită, ce carieră să îşi aleagă în funcţie de abilităţile lor, în ce activităţi să se implice, pentru a se dezvolta personal şi profesional. Ei s-au putut inspira din poveştile unor oameni din echipele celor mai cunoscute branduri sau instituţii: Sebastian Olar (Former Creative Director UNTOLD), Vlad Craioveanu (IMPACT HUB), Ligia Deca (Consilier de Stat - Departamentul Educaţie şi Cercetare), Iulian Văcărean (Femei pe Mătăsari), Andrei Stamatian (Prim Vicepreşedinte CEC Bank) şi Marta Popescu (fotograf)”, a spus Ruxandra Zaharia, Marketing&PR Manager al RIUF.

Sisteme universitare şi organizarea studiilor

Marea Britanie

Universităţi de stat: 166

Acces: Bacalaureat

Universităţi private

Număr: 30

Acces: Bacalaureat

Organizarea studiilor

Bachelor Degree sau studiile Undergraduate

Durată: 3-4 ani

Denumirea: Bacheor’s Degree

Cos şcolarizare: 7000 -9000 lire pe an pentru universităţile de stat

Burse univesritare (500 -2000 lire pe an)

Job part-time- 400 lire pe lună,minim

Tuition Fee Loan – împrumut guvernamental

Master’s Degree sau studiile Postgraduate

Durată: 1 sau 2 ani

Denumire: Master’s Degree

Cost şcolarizare: 3.000 – 20.000 de lire pe an pentru programele de master la universităţile de stat

6.000 – 50.000 pentru programele MBA de la universităţile  de stat

Posibilitate de fnanţare: burse universitare (500 – 2.000 de lire pe an)

Job part-time (400 lire pe lună minim)

Tuition Fee Loan - împrumut guvernamental

Sistemul de învăţământ din Danemarca

Universităţi: 12

Acces: Bacalaureat 

Particularităţi: studiu bazat în mare parte pe teorie; 5 universităţi au numeroase facultăţi şi domenii diverse, dar restul sunt specializate pe câte 1-2 domenii de studiu

Colegii sau Academii Profesionale: 100

Acces: Bacalureat

Particularităţi: Acordă Academy Profession şi Professional Bachelor; studiul este foarte practic, în colaborare cu companii.

Nivel de licenţă

Acest prim nivel de educaţie universitară poate fi diferit în funcţie de tipul de învăţământ ales de student:

- învăţământ într-o universitate - primul nivel este echivalent cu cel din România şi se numeşte Bachelor, cu durata de 3 ani sau 3 ani şi jumătate;

- învăţământ într-un Colegiu sau într-o Academie - de obicei, există un nivel intermediar numit AP (Academy Profession) Degree de doi ani după care, pentru obţinerea unei diplome de Bachelor, studentul mai trebuie să studieze un an şi jumătate (Top-up Degree sau Professional Bachelor Degree)

Cost de şcolarizare: Gratuit

Posibilităţi de finanţare: Job part-time (800 de euro pe lună minim)

AP Degree

Acest nivel reprezintă un nivel intermediar conceput de sistemul de educaţie din Danemarca pentru a răspunde nevoilor pieţei de muncă în lipsă de profesionişti. Astfel, după numai doi ani de instruire academică şi practică în cadrul unor astfel de academii sau colegii un absolvent poate cu uşurinţă să facă faţă exigenţelor cerute în majoritatea locurilor de muncă de entry level şi middle level.

Studiul este extrem de practic - companiile se implică, deseori, prin proiecte date studenţilor şi chiar pin evaluări ale muncii lor în cadrul programelor de studiu.

Nivel master

După terminarea unui Bachelor în Danemarca, studenţii au acces la programele de Master. De obicei, absolvenţii de AP Degree şi, ulterior, de Proffesional Bachelor Degree îşi încep cariera imediat după terminarea studiilor, urmând ca mai târziu să urmeze un Master pe baza experienţei de muncă acumulate. Absolvenţii de Bachelor în cadrul unei univesităţi aleg, de obicei, să se înscrie imediat la un master.

Durata unui program de master est de 1 până la 2 ani. 

Cost de şcolarizare: Gratuit

Posibilităţi de finanţare: Job part-time (800 de euro pe lună minim)

Tipuri de instituţii în Olanda

Universităţi de Cercetare: 18

Acces: Bacalaureat

Particularităţi: domenii de studiu extinse, studiu orientat către cercetare

Universităţi Ştiinţe aplicate: 42

Acces Bacalaureat

Particularită: domenii de studiu specializate, studiu orientat către aplicabilitate şi profesionalism

Organizarea studiilor

În funcţie de tipul universităţii, în Olanda există două mari tipuri de diplome de licenţă (bachelor):

Programe oferite de Universităţile de cercetare (WO)

- BA - Bachelor of Arts: 3 ani

- BSc - Bachelor of Science: 3 ani

Programe oferite de Universităţile de Ştiinţe Aplicate (HBO)

- B - Bachelor: 4 ani

Master's Degree

Pentru a urma un master în cadrul unei universităţi de cercetare, un student trebuie să absolve un program bachelor de la o astfel de universitate. Absolvenţii HBO se pot înscrie la un master la o universitate de cercetare, însă de cele mai multe ori vor trebui să susţină probe suplimentare sau să urmeze iniţial un program pre-master. Universităţile de Ştiinţe Aplicate au şi ele program de master, însă într-un număr mai restrâns şi, asedea, mult mai scumpe (deoarece sunt mult mai specializate).

Un absolvent al unei facultăţi din România e califică automat pentru studiul unui program de master din cadrul Universităţilor de Cercetare. Echivalarea studiilor se face în sistemul de credite ECTS, un absolvent având nevoie de 180 de credite pentru a se înscrie la un astfel de master.

Costuri şcolarizare WO: aproximativ 2.000 euro pe an pentru licenţă

Costurile pentru HBO poate ajunge şi la 8.000 de euro pe an.

Posibilităţi de finanţare a studiilor

Tuition Fee lOAN: împrumut guvernamental care acoperă în totalitate taxa de şcolarizare tuturor studenţilor olandezi sau europeni. După doi ani de la terminarea studiilor, absolvenţii trebuie să înceapă să ramburseze împrumutul în rate stabilite tot de Guvern, în aproximativ 15 ani.

Job part-time: aproximativ 400 euro pe lună

Sistemul de învăţământ în Germania

Finanţate de stat

Universităţi: 88

Universităţi de ştiinţe aplicate: 104

Universităţi de muzică şi arte: 46

Finanţate privat

Universităţi: 12

Universităţi de ştiinţe aplicate: 105

Universităţi de muzică şi arte: 4

Finanţate de către biserică

Universităţi: 46

Universităţi de ştiinţe aplicate: 4

Universităţi de muzică şi arte: 8

Organizarea studiilor

Studii de licenţă 

Durata: 3-4 ani

Diplomă:  Bachelor Degree

Taxa de studiu: 0 euro

Studii de masterat

Durata: 1-2 ani

Diploma: Mater Degree

Taxe de studiu: 0 euro

Studii de doctorat

Durata: 3 ani

Diplomă: Doctorat Degree

Taxa de studiu: 0 euro

Instituţiile deînvăţământ superior de stat nu percep taxe, însă pot solicita contribuţii administrative

Posibilităţi de finanţare

Burse guvernamentale DAAD

Din 2014, este permis cetăţenilor români ccesul nelimitat la piaţa forţei de muncă din Germania. Oferta de job-uri part-time pentru studenţi diferă în funcţie de regiune. De regulă, un student poate câştiga aproximativ 400 de euro pe lună, fără ca acest lucru să îi afecteze studiul.