Rezultate finale Bac 2015 de toamnă. Ştefan Vlaston, la Adevărul Live: „Nu dau credit cifrelor atât timp cât se raportează doar la numărul de înscrişi”

Rezultate finale Bac 2015 de toamnă. Nici măcar rata de promovare după contestaţii, de 25,67%, nu poate fi luată în considerare ca oglindă a situaţiei în care se află învăţământul, atât timp cât cifrele se raportează la numărul candidaţilor înscrişi la examen, nu la numărul absolvenţilor din generaţia respectivă, a comentat expertul în Educaţie Ştefan Vlaston, la Adevărul Live.

Rata finală de promovare a sesiunii de toamnă din cadrul examenului de Bacalaureat, după soluţionarea contestaţiilor, este de 25,67%, potrivit datelor Ministerului Educaţiei. În cifre absolute, 11.493 de absolvenţi de clasa a XII-a (din totalul celor 44.770 de candidaţi prezenţi) au obţinut medii generale peste 6 şi au promovat Bacalaureatul. În raport cu rezultatele înregistrate iniţial (24,1%), se constată o creştere de 1,57%, iar comparativ cu rata finală de promovare din sesiunea de toamnă a anului trecut (23,80%), majorarea se cifrează la 1,87%.

Pe judeţe, cele mai mari rate finale de promovare - peste 30% - s-au înregistrat în judeţele Alba (37,26%), Iaşi (36,44%), Cluj (34,13%), Harghita (32,20%), Caraş-Severin (31,60%), Botoşani (30,83%) şi Bistriţa-Năsăud (30,46%). În Capitală, procentul final de promovare a crescut de la 22,85% la 24,8% (cel mai mare, în sectorul 4 - 30,43%). Judeţele cu procente scăzute de promovare - sub 20% - sunt Ilfov (15,03%), Buzău (16,91%), Gorj (17,07%), şi Mehedinţi (17,80%). Variaţia de creştere procentuală a rezultatelor finale este cuprinsă între 0,34% (Ilfov) şi 4,62% (Braşov). În consecinţă, în 27 de judeţe ratele finale de promovare din sesiunea august-septembrie sunt superioare celor din 2014 cu valori cuprinse între 0,94% (Vâlcea) şi 13,38% (Giurgiu). În celelalte 15 judeţe valorile sunt negative. În total, au fost depuse 13.685 de contestaţii (13.699 în 2014).

Fraudă la Bac

„Dacă în vară Giurgiu era pe ultimul loc din câte îmi amintesc, acum s-a întâmplat o minune că văd că este în creştere procentul cu 12%. Oricum în Giurgiu au fost trimişi în judecată vreo 60 de profesori şi directori pentru fraudarea Bacalaureatului din 2013. Între timp s-au liniştit, s-au înspăimântat, în 2014 am avut o rată de promovare foarte mică, iar acum ne întoarcem din nou la un procent pe la mijloc. Nu dau prea mult credit acestor rezultate pentru că în vară procentele s-au raportat la cei înscrişi. Nu e normal să îi dăm la o parte, nu s-au prezentat la Bac şi nu ne interesează de ei”, a comentat Ştefan Vlaston, expert în Educaţie şi blogger Adevărul.

„Dacă vă aduceţi aminte la Bihor a fost un scandal monstru când ministerul a anulat zeci de teze şi 10 au dat în judecată ministerul şi au câştigat deocamdată. Metodologia prevede anularea unui examen şi post factum. Dacă după ce s-a terminat Bac-ul şi tu ai fost declarat admis se vede pe cameră că s-a întâmplat ceva îţi poate anula inspectoratul examenul. Este un lucru bun, dar funcţionează până când le eliberează liceul diploma. După ce a intrat în circuitul civil doar judecătoria o mai poate anula”, a continuat expertul. 

Licee fără randament

„Sunt oraşe unde toate liceele au peste 80%, iar altele zero. Eu n-am auzit ca ministerul să se fi sesizat vreodată în urma unor procente d-ăstea incredibile. Raportul dintre Giuirgiu şi Teleorman la promovabilitate era de 1 la 7. Greu de crezut. La limba şi literatura română este foarte uşor să-ţi dai seama dacă au copiat unii după alţii datorită caracterului personal al lucrărilor”, a spus Ştefan Vlaston.

„56 de licee au avut zero promovare la bac şi noi le ţinem în continuare să funcţioneze cu randament zero. Sunt în general grupuri şcolare, dar n-ar trebui transformate în şcoli profesionale? Liceul are o componenţă conceptual-teoretică foarte puternică, sunt mulţi care au înclinaţii practice, artistice, de limbi străine. Vrei nu vrei, ai sau n-ai resurse, trebuie să mergi la liceu. Eu ştiu grupuri şcolare din Bucureşti care refuzăm să facă clase de profesionale că e complicat, trebuie să găseşti angajatori cu care să colaborezi...”, atrage atenţia expertul în Educaţie.

Curricula, din anii '90

„Cu curriculumul este o problemă complicată suntem împietriţi în tiparele anilor 90 şi nu mai este deloc integrat în contextul socio-economic, cultural, politic. Curricula ar trebui să pornească de la cei patru piloni: a învăţa să ştii, a învăţa să faci, a învăţa să fii, a învăţa să trăim împreună. Eu am adăugat patru arii: conceptual-teoretică, aplicativă, interdisciplinară, de învăţare continuă”, consideră Ştefan Vlaston.