Remus Cernea, la Adevărul Live: Sunt asaltat de părinţi care spun că nu-s lăsaţi să-şi retragă copilul de la ora de Religie
0Profesorul buzoian Emil Moise a explicat, la Adevărul Live, că înscrierea anuală la ora de Religie nu aduce niciun fel de dezavantaje şcolilor sau elevilor: „Nimeni nu a împiedicat niciun elev să facă Religie, invers, da”. De asemenea, deputatul Remus Cernea susţine că în şcolă există presiuni din partea profesorilor şi directorilor pentru ora de Religie. „Sunt asaltat de părinţi care mi-au spus că nu li se permite să-şi retragă copiii”.
La Adevărul Live, de la ora 12.00, sunt invitaţi profesorul Emil Moise, deputatul Remus Cernea şi istoricul Eugen Ciurtin, pentru a dezbate noua metodologie pentru înscrierea la ora de Religie, contestată de Patriarhie.
LIVETEXT
Emil Moise: Este de salutat faptul că ministrul Educaţiei a reglementat şi acest aspect, era clar că înscrierea la ora de Religie, după decizia Curţii Constituţionale, nu putea fi făcută decât anual, pentru că este facultativă.
Vreau să subliniez că ceea ce face BOR acum prin reprezentanţii ei are o însemnătate deosebită, ne arată acum, prin această luare de poziţie rapidă şi radicală, deşi de obicei trimitea la înaintare diferite asociaţii. Există o disperare aici, confirmă faptul că ora de Religie nu are nici pe departe scopul anunţat de legiuitor, ci acela de a acapara minţile unor copii pentru a avea finanţare pentru o perioadă cât mai lungă de timp. Trebuie să ne gândim bine dacă această disciplină are loc în şcoală.
Nimeni nu a împiedicat niciun elev să facă Religie, invers, da. Sunt mii de cazuri, chiar eu am mers în instanţă cu doi copii bătuţi de profesorul de Religie, pentru că au făcut cerere să nu mai facă această disciplină.
Nu înţeleg pe ce se bazează BOR când foloseşte expresia pe "toată durata de şcolarizare". Noi avem la ora actuală în România doar trei acte normative la care să ne ducem dacă vrem să interpretăm metodologia, care nu poate fi interpretată că ea însăşi este o interpretare, dar dacă vrem să exagerăm, ele ar fi: Legea Educaţiei, Constituţia României şi decizia CCR. În niciun text nu se regăseşte interpretarea Bisericii.
Asociaţia Părinţi pentru Ora de Religie nu este o asociaţie a părinţilor ci a Patriarhiei Române, informaţia se găseşte la Ministerul Justiţiei, a fost Constituită de BOR.
Remus Cernea: Rămân mari semne de întrebare la modul în care este predată, iar părinţii ar trebui să fie atenţi. Au fost numeroase manuale de Religie criticate din cauza conţinutului intolerant şi care conţinea diferite interese. Aceste manuale încă sunt folosite în şcoli.
Eugen Ciurtin: Este regretabil că nu toate forurile implicate participă în mod consecvent la această dezbatere. Eu, personal, regret, pentru că este o discuţie care maschează un eveniment social important, cu multe mize. Se joacă o miză e epocii, aşa cum s-a jucat în privinţa manualelor de religie aproape în totalitatea ţărilor europene.
Manualele de religie sunt extrem de carente, n-au fost îmbunătăţite, iar tipul de educaţie religioasă se vede în forma în care trăim.
Remus Cernea: Consider că Papa Francisc este un factor de schimbare către o lume mai bună. El a spus recent că până şi ateii ar putea ajunge în Rai dacă îşi urmează conştiinţa, deci dacă acei oameni care n-au o religie sau care nu sunt creştini, dacă urmează nişte valori umane, sunt demni de respect din perspectivă religioasă catolică. Aştept o asemenea atitudine şi din partea Bisericii Ortodoxe. Ar fi un salt uriaş.
Şi eu sunt asaltat de părinţi care mi-au spus că, deşi s-a schimbat legea, în continuare nu li se permite să-şi retragă copiii de la ora de Religie. Deci aceşti părinţi trebuie să lupte, pentru că profesorii şi directorii de şcoli fac presiuni. Există adulţi în şcoli care pur şi simplu nu acceptă valorile democratice şi cred că trebuie să fim cu toţii uniformizaţi.
Eugen Ciurtin: Orice manuale pe lucruri prea subtile precum un manual de filosofie nu e uşor de făcut, e mai uşor de făcut unul de chimie decât unul de alchimie. Cu siguranţă că un manual de Religie este la fel de greu de făcut, unul de Istoria Religiilor este puţin mai uşor de făcut pentru că avem o mică tradiţie în domeniu şi o mână de cercetători care ar putea să ajute. În primul rând, vom vorbi de istoria creştinismului într-un mod uşor obiectiv, într-un spaţiu ne neutralitate. Este de prezentat marea familie a monoteismului: iudaismul, islamismul.
Remus Cernea: Ar fi nevoie de o Istorie a religiilor în şcoli care să pună accent pe diversitatea culturală şi pe tragicele incidente din istorie, la care a condus intoleranţa religioasă. Rămân în continuare câteva teme de tranşat cu privire la tema orei de Religie: vârsta de la care un elev poate să se retragă singur de la ora de Religie. Pentru a pune în acord codul civil şi reglementările internaţionale, care recunosc dreptul de decizie de la 14 ani. Legea Educaţiei recunoaşte drepturile de decizie doar elevilor majori. Acest conflict va trebui înlăturat.
Aş mai spune că această dezbatere privind religia în şcoli va fi una de durată cât timp se va insista pe îndoctrinare, ritualism, dogmă şi preamărirea ortodoxismului. Ne vom trezi că vin noi generaţii de tineri cu o mentalitate foarte închistată despre religie şi lume.
Nu trebuie luate în considerare interpretările Patriarhiei, poate să acţioneze în Justiţie, va pierde la orice instanţă.
---------------------------------------------
Înscrierea la ora de Religie se va face în fiecare an, iar cererile se vor depune până în luna decembrie, pentru anul şcolar următor, potrivit unui ordin al ministrului Sorin Cîmpeanu, publicat joi, în Monitorul Oficial. Ministerul Educaţiei a lăsat în grija şcolilor modul în care va fi organizat timpul elevilor care nu fac Religie, reglementând însă posibilitatea ca ei să stea în bănci, fără să participe, la orele altor culte sau să facă ora de Religie direct la Biserică. Totuşi, Patriarhia susţine că textul oridinului semnat de ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, trebuie interpretate în sensul în care cererea de înscriere este valabilă pe toată durata de şcolarizare a elevului.
Înscrierea elevilor la ora de Religie se va relua în fiecare an şcolar, termenul pentru depunerea cererilor fiind luna decembrie, potrivit metodologiei din Monitorul Oficial. În ceea ce-i priveşte pe copiii care îşi fac debutul în şcoala primară, opţiunea lor va fi bifată în cererea-tip de înscriere în învăţământ.
Cererile depuse ulterior termenelor menţionate, inclusiv după începerea cursurilor şcolare, sunt aprobate de consiliul de administraţie dacă în unitatea respectivă de învăţământ se predă această disciplină, iar elevii respectivi vor fi incluşi în formaţiunile deja existente.
„În cazul în care elevul nu frecventează orele de Religie, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează pentru elevul căruia din motive obiective nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină”, se arată în documentul oficial.
Elevul se poate retrage şi în cursul anului şcolar
„În situaţia în care părinţii/tutorii legali instituiţi ai elevului minor, respectiv elevul major decid, în cursul anului şcolar, schimbarea opţiunii de a frecventa ora de Religie, situaţia şcolară a elevului respectiv pe anul în curs se încheie fără disciplina Religie”, se mai arată în metodologie,cu menţiunea că solicitarea de retragere de la ora de Religie se va face tot prin cerere scrisă.
Ora de Religie se organizează cu întreaga clasă, dacă cererile depuse solicită frecventarea orei de Religie la acelaşi cult. Dacă pentru un nivel de clasă s-au depus solicitări pentru frecventarea orei de Religie la culte diferite, elevii se vor grupa pe culte. Dacă numărul elevilor care au solicitat un anumit cult nu întruneşte numărul minim legal, studierea disciplinei Religie pentru acel cult se poate face şi simultan, adică se grupează elevi din ani diferiţi, dar din acelaşi ciclu de învăţământ (primar, gimnazial, liceal, profesional), cu aprobarea inspectoratului şcolar.
Totuşi, soluţia nu este una fericită, consideră Horia Pătraşcu, director adjunct al Colegiului Naţional Bilingv „George Coşbuc”, din Capitală: „Este greu de realizat aşa ceva, elevii au diferite stadii de dezvoltare, diferă modul în care le transmitem cunoştinţele ca să nu mai spun că diferă şi programa”.
Ora de Religie direct la Biserică
„Elevii cărora nu li s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină pot să participe la studiul Religiei în cadrul cultului propriu”, mai spune metodologia.
Pentru studiul disciplinei religie în cadrul cultului propriu, inspectoratele şcolare trebuie să încheie parteneriate cu reprezentanţii instituţiilor de cult, valabile cel puţin pe durata unui an şcolar. Parteneriatul trebuie să reglementeze: locul de desfăşurare a orei de Religie, asigurarea de către cult a profesorilor de Religie, modalitatea de evaluare şi transmiterea absenţelor şi a rezultatelor şcolare către unitatea şcolară.
„Este foarte periculos să se acrediteze ideea imixtiunii Bisericii în învăţământul românesc”, este de părere Horia Pătraşcu. Pe de altă parte, Emil Moise, profesorul buzoian care a reclamat la Curtea Constituţională modalitatea de înscriere la ora de Religie, salută opţiunea oferită de Ministerul Educaţiei: „Salut decizia ministerului, Biserica este singurul loc în care ar trebui să se predea disciplina Religie”.
Elevii care nu fac Religie, povara şcolii
Pentru elevii care nu frecventează ora de Religie, unităţile de învăţământ stabilesc prin propriul regulament activităţile pe care aceştia le pot desfăşura, spaţiile în care se desfăşoară activităţile, precum şi responsabilităţile privind asigurarea supravegherii şi siguranţei elevilor, în perioada în care ceilalţi elevi participă la ora de Religie.
„Este foarte dificil să asiguri spaţiu dedicat, de obicei noi îi trimitem la bibliotecă, sub supravegherea bibliotecarului. Până acum am încercat să evităm situaţia prin gruparea orelor la începutul sau la finalul orarului”, a comentat Horia Pătraşcu.
Pe de altă parte, Emil Moise susţine că are cunoştinţă de cazuri în care şi elevii care nu s-au înscris la Religie au fost obligaţi de conducerea şcolii să stea în clasă, în timpul orelor de la această disciplină, în lipsa unei soluţii pentru organizarea timpului lor.
„M-au sunat mai mulţi părinţi din ţară să se plângă de abuzurile care se fac în lipsa unei reglementări clare a activităţilor pe care le fac copiii care nu frecventează ora de Religie. Disciplina ar trebui să fie plasată doar la începutul şi finalul orarului şcolar, ca el să poată pleca acasă, deoarece există o reglementare care spune că n-ai voie să-i faci elevului fereastră în orar. Programul lor şcolar trebuie să fie continuu, de la sosirea în şcoală, până la plecare”, a spus Emil Moise.
Unii elevi ar putea sta degeaba la orele de Religie
Totuşi, metodologia permite, însă doar dacă există o solicitare în scris pentru această variantă, ca elevii cărora nu li se pot asigura condiţiile frecventării orei de Religie la un anumit cult să participe, în calitate de audienţi, la orele de Religie organizate în şcoală pentru elevii aparţinând altor culte. Elevii audienţi nu vor fi evaluaţi, iar situaţia şcolară se va încheia fără disciplina Religie.
Patriarhia introduce expresia „pe toată durata de şcolarizare”
Pe de altă parte, reprezentanţii Patriarhiei susţin că elevii nu trebuie să depună cerere de înscriere la ora de Religie decât o singură dată, opţiunea ramânând valabilă pe toată durata şcolarizării elevului, în timp ce schimbarea opţiunii se realizează tot printr-o cerere scrisă. Totuşi, Emil Moise spune că metodologia este foarte clară, în sensul în care se depune cerere anual.
„Precizăm că textul Legii nr. 153/2015 preia conţinutul propunerii Consiliului Consultativ al Cultelor, reunit în data de 28 februarie 2015, a cărui idee centrală este că opţiunea în vederea participării la ora de Religie, odată exprimată, rămâne valabilă pe toată durata şcolarizării (cu excepţia exprimării în scris a schimbării opţiunii) pentru evitarea obstacolelor birocratice şi umilitoare pentru părinţi prin reînscrierea anuală sau pe cicluri de învăţământ”, se arată într-un comunicat de presă al Patriarhiei.
De asemenea, Patriarhia mai susţine că luna decembrie este, de fapt, termenul pentru depunea cererilor elevilor care n-au fost înscrişi în anul şcolar curent sau a celor care doresc să se retragă începând cu anul şcolar următor.
„Cu privire la interpretarea eronată a unor jurnalişti a art. 3, alin. (5) din Metodologia menţionată <<În vederea prefigurării catedrelor, pentru elevii deja înscrişi în unitatea de învăţământ, cererile menţionate la alin. (1) şi (3) se depun, de regulă, până la sfârşitul lunii decembrie, pentru anul şcolar următor>>, facem următoarele precizări:
Art. 3, alin. (5) din Metodologie nu face referire la faptul că elevii trebuie să se reînscrie în fiecare an la ora de Religie, ci se referă la perioada în care trebuie să se depună la secretariatul unităţii de învăţământ cererile menţionate în art. 3, alin. (1) şi (3), adică cererile de înscriere (pentru cei care nu şi-au exprimat niciodată opţiunea de a participa la ora de Religie), respectiv de schimbare a opţiunii (pentru cei care şi-au exprimat cândva opţiunea de a participa la această oră)”, este interperetarea dată de Patriarhie, dar contestată de Emil Moise.
„Este absurd, expresia <<pe toată durata de şcolarizare>> nu se regăseşte în textul metodologiei. Atât timp cât se precizează că cererile se <<depun, de regulă, până la sfârşitul lunii decembrie, pentru anul şcolar următor>>, aşa se va face. Dacă nu, facem dosare penale ”, a comentat Moise.
Ameninţări cu dosare penale
Pe de altă parte, şi Patriarhia susţine că va face recurs la Justiţie dacă metodologia nu va fi interpretată de reprezentanţii sistemului de învăţământ, în sensul valabilităţii cererii pe toată durata de şcolarizare.
„În situaţiile în care în mod abuziv se vor realiza modificări în SIIIR, fără cererea expresă a părinţilor sau aceştia vor fi obligaţi de către şcoli să facă cereri de reînscriere la Religie, împotriva prevederilor Legii, ale Metodologiei şi a voinţei părinţilor, Patriarhia Română va sesiza autorităţile competente, solicitând sancţionarea celor vinovaţi”, spun reprezentanţii Patriarhiei.
Nici parlamentarii nu au tranşat problema valabilităţii cererii de înscriere la ora de Religie, când au adoptat, în vară, Legea 153/2015 pentru modificarea alin. (2) al art. 18 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, ce are ca scop transpunerea în legislaţie a deciziei Curţii Constituţionale din 12 noiembrie 2014:
„Înscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cerere scrisă a elevului major, respectiv a părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor. Schimbarea acestei opţiuni se face tot prin cerere scrisă a elevului major, respectiv a părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor. În cazul în care elevul nu frecventează orele de religie, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină”.
O decizie istorică a Curţii Constituţionale
Autorităţile se codesc de aproape un an de zile să găsească o formă de aplicare a unei decizii a Curţii Constituţionale din 12 noiembrie 2014, care spune că elevii care doresc să participe la ora de Religie trebuie să facă o cerere în acest sens, la începutul anului şcolar. Mai exact, CCR a decis că este neconstituţional articolul din Legea Educaţiei care spune că „La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de Religie”.
„Exprimarea unei opinii din perspectiva prevederilor constituţionale referitorare la libertatea conştiinţei şi a religiei aplicabile în domeniul învăţământului religios trebuie să aibă întotdeauna un sens pozitiv (persoana alege să studieze religia), iar nu un sens negativ (persoana alege să nu studieze religia), întrucât în cea de-a doua ipoteză, persoana este prezumată ca manifestând deja opţiunea de a studia, fiind nevoită să acţioneze ulterior pentru excluderea sa din grupul de studiu. Or, o atare reglementare nu reprezintă altceva decât o constrângere a persoanei în manifestarea unei opţiuni, cee ce de plano (automat), contravine libertăţii conştiinţei consacrată de Constituţie”, se arată în motivarea CCR.
Judecătorii au luat această decizie, în unanimitate, în urma unei sesizări depuse de un profesor din Buzău, Emil Moise, care nu a considerat că este normal ca fata lui să depună cerere de retragere de la ora de Religie. „Credeam că o să pierd procesul şi când am aflat că de fapt am câştigat a fost un şoc foarte puternic. Fata mea, care este studentă acum şi care m-a susţinut în toată lupta, m-a felicitat şi ei îi dedic această victorie, dar şi copiilor care au suferit de pe urma predării Religiei la şcoală“, a spus atunci Emil Moise.