O somitate în dreptul internaţional, profesorul Joseph Weiler: "Ceauşescu a fost un om rău ... În ochii lui Dumnezeu, s-a făcut dreptate"

0
Publicat:
Ultima actualizare:
"Nu ştiu dacă am o chemare pentru studiul Dreptului, dar se întâmplă ca 
atunci când ajungi să aprofundezi lucrurile acestea să-ţi dai seama că 
ai de a face cu ceea ce este just şi corect"    FOTO: Universitatea din Bucureşti
"Nu ştiu dacă am o chemare pentru studiul Dreptului, dar se întâmplă ca atunci când ajungi să aprofundezi lucrurile acestea să-ţi dai seama că ai de a face cu ceea ce este just şi corect"    FOTO: Universitatea din Bucureşti

Vine în România de 12 ani să ţină conferinţe despre legislaţie europeană şi drept comunitar, dar şi cu familia, la Sinaia, unde are o casă de vacanţă. Reputatul profesor Joseph H. H. Weiler a povestit pentru „Weekend Adevărul“ cum a atins acest punct în carieră şi de ce s-a îndrăgostit de România

Născut în 1951 la Johannesburg, în Africa de Sud, profesorul Joseph Weiler este unul dintre cei mai apreciaţi experţi în dreptul comunitar şi unul dintre cei mai importanţi jurişti şi profesori de drept din lume.

Predă la New York University Law School (Universitatea de Drept din New York) şi deţine diplome de la Universităţile Sussex şi Cambridge, dar şi de la Academia de Drept Internaţional din Haga. Iar în septembrie 2013 va ocupa postul de preşedinte al European University Institute din Florenţa.

Deşi scrierile lui cuprind subiecte diverse, de la războiul israeliano-arab la interpretări biblice talmudice şi susţinerea unei „Europe-Creştine“, Weiler este mai cunoscut pentru tratatele sale de drept comunitar.

„Aproape că nu există articol în dreptul comunitar care să nu-l citeze pe Weiler“, spunea un comentator al cărţii sale, „Constituţia Europei“. Weiler a venit prima dată în România în decembrie 2001 şi a sărbătorit Anul Nou la Bucureşti.

„Cred că de atunci am început să mă îndrăgostesc de România şi mă întorc aici des. Am cumpărat, împreună cu familia, o casă de vacanţă la Sinaia şi venim aici iarna, la schi, împreună cu cei cinci copii ai noştri. De asemenea, am ţinut conferinţe la Bucureşti de mai multe ori. Nu ştiu dacă România m-a acceptat pe mine, dar eu în mod sigur mă simt ca acasă aici şi îmi plac mult oamenii“, povesteşte Weiler într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“.

Weekend Adevărul: Cum aţi ajuns să studiaţi Dreptul?

Joseph H. H. Weiler:  Ţin minte că atunci când i-am spus tatălui meu că vreau să studiez Dreptul, el mi-a zis că ar fi mai bine pentru lume dacă devin instalator. Nu m-a susţinut în această alegere fiindcă era rabin şi considera că avocaţii nu aduc fericire lumii. Nu ţin minte ce anume m-a atras spre Drept, a fost unul din acele accidente ale vieţii. Am intrat la universitate în Marea Britanie şi am început să învăţ despre legislaţie, însă mi se părea foarte plictisitor. Nu că nu îmi plăcea Dreptul, dar de multe ori m-am întrebat dacă am făcut alegerea corectă, poate era mai bine dacă studiam literatura.

Aţi avut o chemare către Drept?

Nu ştiu dacă am o chemare pentru studiul Dreptului, dar se întâmplă ca atunci când ajungi să aprofundezi lucrurile acestea să-ţi dai seama că ai de a face cu ceea ce este just şi corect şi asta îi dă legii valoare şi importanţă. De asemenea, mai ai de a face cu condiţia umană, cu nereuşitele noastre în viaţă. Aşa cum Medicina se ocupă de neajunsurile corpului uman, Dreptul se ocupă de eşecurile spiritului, ale omului în sine. Legea este latura întunecată a omenirii fiindcă s-a născut din neajunsuri, nedreptate şi eşec.

Aţi tratat legislaţia românească în vreuna din scrierile dumneavoastră?

Am scris despre o decizie a Curţii Constituţionale prin care s-a interzis eutanasierea în masă a câinilor fără stăpân. A fost o decizie interesantă şi argumentată inteligent. Asta a fost singura dată când am avut de-a face cu legislaţia din România, cu excepţia cazului când am achiziţionat casa din Sinaia, pentru care am semnat o grămadă de documente în română pe care nu le înţelegeam.

Ce impresie v-au lăsat românii?

Îmi plac oamenii de aici, sunt curajoşi şi inteligenţi, au o fire mai dură fiindcă au trecut prin încercări grele în istoria recentă şi nu cred că le-a fost uşor să trăiască în comunism, dar nici acum, pe timp de criză financiară.

Fiindcă aţi adus vorba de comunism, credeţi că executarea lui Ceauşescu a fost un act de dreptate?

Din punctul de vedere al procedurii, a fost o judecată problematică, dar Ceauşescu a fost un om rău, a omorât oameni, şi-a înfometat propriul popor şi cred că, în ochii lui Dumnezeu, s-a făcut dreptate la sfârşit. Totuşi, nu ştiu dacă aş fi procedat la fel în locul celor care l-au judecat.

Veniţi în România de mai bine de 10 ani, dinainte ca noi să intrăm în NATO şi în Uniunea Europeană. Aţi văzut schimbări în toţi aceşti ani?

Poate lucrurile nu sunt la fel de bune pe cât s-au aşteptat oamenii, dar în mod sigur sunt mult mai bune decât erau înainte. În principiu, România s-a dezvoltat pozitiv. Dacă te uiţi la ultimii 20 de ani, ţara s-a transformat cu totul, este un alt loc. Desigur, societatea nu este tocmai ideală, când vin aici mă uit în jur la oameni şi observ o discrepanţă foarte mare între bogaţi şi săraci, mult mai mare ca în alte ţări europene. Însă, sărăcia nu este la fel de mare ca în trecut. De asemenea, mai este ceva care se simte în România şi în toate ţările post-comuniste: libertatea de exprimare. Am fost în ţări comuniste înainte de căderea Cortinei de fier şi efectiv simţeai teroarea, frica aceea că vine Securitatea să-ţi bată la uşă noaptea. Frica asta nu mai există astăzi.

Cum vi se par studenţii români?

Nu sunt deloc diferiţi de studenţii din alte ţări unde predau, sunt şi tineri inteligenţi, alţii mai puţin, unii sunt politicoşi, alţii nu prea... ca toţi oamenii. România este o ţară europeană ca oricare alta.

Cum vedeţi viitorul Europei?

Cred că Uniunea Europeană va rezista, cred că până şi moneda euro va rezista, deşi este mai problematic. În viitorul depărtat, poate că oamenii vor dezvolta o conştiinţă comună, nu mă refer aici la noţiunea de Statele Unite ale Europei, ci pur şi simplu la o solidaritate între naţiuni, ceea ce nu vedem foarte des acum.

Predă la trei catedre

  • Numele:  Joseph Halevi Horowitz Weiler
  • Data şi locul naşterii:  1951, Johannesburg, Africa de Sud
  • Studiile: A absolvit Universitatea din Sussex şi Cambridge. A obţinut doctoratul în drept la European University Institute din Florenţa.
  • Cariera: În prezent, este profesor de drept la New York University School of Law, la catedra Jean Monnet, profesor asociat la National University of Singapore şi deţine catedra Radbruch-Kantorowicz la Hertie School of Government, din Berlin. Din septembrie 2013, va fi preşedinte al European University Institute din Florenţa. Este redactor-şefla „European Journal of International Law“ şi la „International Journal of Constitutional Law“.
  • Locuieşte în: New York, SUA
Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite