Negocierile pe Legile Educației continuă. Ce modificări cer marile universități

Consorțiul Universitaria, alcătuit din nouă mari universități din România, a cerut ministrului Educației, Ligia Deca, să țină cont de opinia sa în proiectul noii legi a învățământului superior. Semnele de întrebare cu privire la plagiate rămân însă.

Universitatea București face parte din Consorțiul Universitaria Foto: Arhivă

Jumătatea lui noiembrie este termenul cerut de actualul ministru al Educației, Ligia Deca, pentru a publica proiectele finale ale legilor educației puse în dezbatere publică la începutul verii și pentru care au fost depuse circa 9.000 de amendamente.

După o întâlnire care a avut loc sâmbătă la Sibiu cu ministrul Deca, rectorii din Consorțiul Universitaria au făcut publică o rezoluție care sintetizează propunerile lor pentru noul proiect de lege a învățământului superior.

Cine are voie să facă apel?

Astfel, Consorțiul cere printre altele păstrarea actualului Consiliu Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) doar ca instanță de apel în cazul plagiatelor semnalate la doctorate. „Acordarea diplomelor de doctor la nivelul universităților, dar menţinerea CNADTCU cu un rol redefinit: stabilirea de standarde pentru obţinerea titlului de doctor, pentru obţinerea titlului de abilitare, pentru promovarea pe poziţii academice şi de cercetare superioare sau pentru ocuparea prin concurs a poziţiilor academice şi de cercetare, de monitorizare a activităţii şcolilor doctorale şi a domeniilor de studii universitare de doctorat noi, a respectării criteriilor şi standardelor de abilitare şi de promovare, asumarea rolului de instanţă de apel pentru aspecte ce privesc etica şi integritatea în derularea studiilor doctorale, inclusiv în cazurile de plagiat semnalate”, se arată în rezoluția rectorilor.

Dacă noul ministru va da curs cererii Consorțiului, aceasta va însemna că CNATDCU nu va mai putea fi sesizată direct ca acum în cazul în care cineva va constata existența unei fraude intelectuale într-o lucrare de doctorat, ci abia după ce universitatea care a acordat titlul și-a spus opinia în cazul respectiv. Reamintim că, în proiectul avansat de fostul ministru Cîmpeanu, CNATDCU ar fi urmat să se redenumească CNETU – Comisia Naţională de Etică a Titlurilor Universitare, tot cu rol de instanță de apel, intenție aspru criticată în spațiul public.

„Întrebarea este dacă această Comisie de Etică a universității spune că nu e plagiat, cine are voie să facă apel la CNATDCU? Și cât de puternic este acest apel? Și această instanță de apel ia de la capăt studierea plagiatului sau verifică ce a făcut universitatea? Cel mai bine este să vedem cum arată noile proiecte pe care urmează să le anunțe Deca și ce scrie acolo negru pe alb”, a comentat profesorul Ștefan Vlaston, expert în educație.

În plus, mai spune expertul, rămâne de clarificat chestiunea banilor încasați de pe urma titlului de doctor, dar și cea a integrității conducătorului de doctorat care și el ar trebui cumva tras la răspundere pentru că nu a verificat dacă lucrările sunt plagiate: „Noua lege ar trebui să-i implice în caz de plagiat și pe coordonatori. Ar fi o chestiune de bun-simț. Problema o reprezintă cele 80.000-100.000 de doctorate date în 1990 încoace, le mai verifică cineva?”.

La rândul lui, Mihai Maci, expert în educație, susține necesitatea de a menține CNATDCU în noul proiect de lege a învățământului superior: „CNATDCU trebuie să rămână ca instanță de apel pentru că avem probleme sistemice în care sunt făcuți doctori oameni care nu ar trebui să aibă acest titlu. Și sunt făcuți de comisii, cu profesori din interiorul universității, de comisii la școli doctorale acreditate la universitatea în cauză. Dacă universitatea ar recunoaște că are profesori care admit că nu citesc lucrările și școli doctorale care nu-și fac treaba, acestea ar fi desființate și universitatea ar pierde bani. Însă procedura prin care poate fi sesizată această instanță de apel numită CNATDCU este foarte importantă și trebuie foarte bine stabilită în noua lege”.

Ce alte modificări sunt vizate

În documentul mai sus citat, rectorii cer ca politicile publice din domeniul învățământului superior și cercetării să fie bazate pe evidențe și nu pe considerente istorice subiective, cu principală sursă de analize Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior.

„Solicităm abandonarea sistemului nefundamentat economic de finanţare a învăţământului superior şi asigurarea unui sistem pentru finanţarea de bază în funcţie de coeficienţi calculaţi pornind de la costurile reale per student, pe domenii şi pe cicluri de studii”, se mai arată în document.

O altă propunere este eliminarea din proiectul de lege a posibilităţii de renunţare la titlul de doctor, precum și desemnarea membrilor comisiilor consultative la nivel naţional exclusiv dintre cadrele didactice titulare, cu statut confirmat de universitatea de apartenenţă.

Cine face parte din Consorțiu

Din Consorțiul Universitaria fac parte Academia de Studii Economice din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea din Craiova, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Universitatea „Ovidius” din Constanța.