Radiografia Educației: Prea puțini licențiați, prea mulți tineri care nici nu învață, nici nu muncesc
0România ocupă în continuare ultimul loc din UE în privința proporției absolvenților de învățământ superior. Însă, potrivit studiilor, pe tinerii care nu urmează o facultate nu-i găsim nici în câmpul muncii, astfel că aceștia se confruntă cu dificultăți materiale considerabile, iar viitorul lor este puternic amenințat de absența experienței profesionale sau educaționale.
Doar 16% dintre persoanele cu vârste între 15 și 64 de ani au absolvit o facultate în România, potrivit datelor Eurostat. Proporția ne plasează pe ultimul loc din UE la acest capitol din 2011 și până acum, în 2011, proporția fiind chiar mai mică, de 12,9%.
Pe primul loc între țările UE se plasează Republica Irlanda cu 35,7%, în 2011 și 42,8%, în 2019, urmată de Luxemburg – 40,9%, Cipru și Finlanda, cu peste 30%. Înaintea României, cu procente modeste de absolvenți de facultate se plasează Italia, cu 17,9%, în 2019, și Croația, cu 22%.
Disparități între regiuni
Disparitățile dintre regiunile României sunt considerabile. Astfel, în timp ce în București-Ilfov se înregistrează o pondere a absolvenților de învățământ superior de 40%, superioară mediei europene, în alte regiuni, situația este dramatică – regiunile de Nord-Est 12%; Sud-Muntenia și Sud-Est 13%. Acestea sunt tototdată și regiunile cu ponderile cele mai mici ale absolvenților de învățământ superior din UE, fiind astfel condamnate la subdezvoltare pe termen lung. Pe locul 1 în top la nivelul UE este regiunea valonă din Belgia – cu o proporție de 59,7% de absolvenți cu licență.
Potrivit profesorului Ștefan Vlaston, expert în educație, numărul redus de absolvenți cu licență din România are drept cauză prăpastia dintre învățământul superior de la noi și cerințele pieței muncii. „Tinerii nu se mai duc la facultate sau abandonează pentru că este prea teoretică și fără prea multă legătură cu viitoarea profesie”, arată acesta.
”Am fost mereu la coada Europei”
Sociologul Mircea Kivu subliniază însă că România a fost mereu la coada Europei din punctul de vedere al absolvenților de învățământ superior: „Nu este doar efectul «grelei moșteniri», căci ne situăm pe ultimul loc și la ponderea absolvenților în cadrul grupei de vârstă 30-34 ani (care a beneficiat de sistemul de învățământ superior după anul 2000). În România se acordă anual 10 diplome de absolvire pentru învățământ superior la 1.000 de persoane cu vârste între 15-64 de ani, jumătate față de Polonia și mult sub media UE”.
Asta, chiar și în condițiile așa-ziselor „fabrici de diplome“ care au o influență redusă asupra statisticilor, pentru că, mai spune sociologul, în ultimii ani numărul studenților din învățământul privat a scăzut simțitor. „De fapt, majoritatea facultăților de stat au probleme în a-și acoperi numărul de locuri aprobate. Cauza e numărul mic al absolvenților de Bacalaureat, efect al masivului abandon școlar din învățământul gimnazial și liceal. Aici, cauzele sunt multiple. În primul rând sărăcia – ponderea cea mai mare a persoanelor aflate în risc de sărăcie e în gospodăriile cu copii. Ar fi nevoie de o politică aplicată de stimulare a elevilor din familiilor sărace (mai ales din rural) să meargă la școală”, mai spune Mircea Kivu.
Și ar mai fi o cauză a ponderii reduse a absolvenților cu licență, subliniază specialistul: „O bună parte din absolvenți, fie că termină o facultate din țară sau din străinătate, pleacă din țară (sau rămân în străinătate) după absolvire. Asta, pentru că diferența cea mai mare între salariile din România și cele din Europa Occidentală nu e la muncitori, ci la specialiști. Paradoxal, deși avem relativ puțini absolvenți, mulți dintre cei care termină studiile în străinătate nu reușesc să se integreze în piața muncii din România”.
Nici la școală, nici la muncă
România bate pasul pe loc și în ceea ce privește integrarea profesională sau educațională a tinerilor. În ultimii ani, ponderea tinerilor NEET – not in education, employment or training – este unul dintre subiectele importante de discuție la nivelul UE, întrucât acești tineri se confruntă cu dificultăți materiale considerabile, iar viitorul lor este puternic amenințat de absența experienței profesionale sau educaționale.
Datele arată că ponderea tinerilor români aflați în această situație din totalul tinerilor a rămas relativ constantă de-a lungul anilor, în timp ce alte țări care aveau o pondere mai mare a NEET au acționat pentru remedierea situației. Astfel, datele Eurostat arată că în 2017, ponderea NEET din totalul tinerilor din România era de 15,2%, în 2018, de 14,5%, iar în 2019, de 14,7%.
Locul ocupat de România în UE pe baza ponderii NEET din totalul tinerilor era de 6, în 2017, 3, în 2018 și 2, în 2019, cu mențiunea că, cu cât numărul este mai mic, cu atât situația este mai gravă.
Tinerii din mediul rural și din orașele mici sunt afectați grav de lipsa locurilor de muncă și de absența oportunităților educaționale. Dacă în orașele mari doar un tânăr din 12 este NEET, în localitățile mici, ponderea crește la 1 din 6, iar în rural la 1 din 5. Concentrarea excesivă a oportunităților în orașele mari este în această privință, ca și în altele, o problemă importantă a României. Datele Eurostat arată că în 2019, 8,2% dintre tineri NEET locuiau în municipii; 16,6% în orașe și 17,5% locuiau la sate.
15 elevi la un profesor, în România
Datele publicate miercuri de Eurostat, cu ocazia Zilei Internaționale a Educației, arată că România se află printre țările cu cei mai mulți elevi care revin la clasă unui profesor din ciclul primar, secundar și gimnazial – 14,3, în medie. Cel mai mare raport este în Ţările de Jos (16,5 elevi la un profesor) și Franţa (14,9) şi România (14,3 elevi la un profesor). La polul opus, în Luxemburg, sunt repartizaţi 7,1 elevi la un profesor, în timp ce în Grecia sunt 8,5 elevi la un profesor, iar în Malta – 8,8 elevi la un profesor.
Se încarcă comentariile...
