Momentul acela când etica de la Oxford ajunge în Universitatea din Bucureşti

Profesorul australian de origine română Julian Săvulescu ţine o prelegere în amfiteatrul Facultăţii de Filosofie, Universitatea din Bucureşti

O echipă de specialişti din cadrul Centrului pentru Etică Practică Uehiro al Universităţii din Oxford a fost invitată, în zilele de 3 şi 4 decembrie, la cel mai important atelier universitar internaţional din domeniul eticii aplicate organizat în România. Universitarii au vorbit despre unele dintre provocările etice subtile ale lumii de astăzi.

Drepturile cuplurior gay de a înfia copii, etica alocării resurselor medicale, responsabilitatea morală şi pedepsirea organizaţiilor, etica războiului şi a terorismului, etica muncii, a eugeniei, moralitatea internetului şi moralitatea jocurilor video – acestea sunt doar câteva dintre subiectele care au stârnit dezbateri pătimaşe la finalul acestei săptămâni, în Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti. Cercetătorii de la Centrul de Cercetare în Etica Aplicată, singura instituţie de învăţământ superior din România care se ocupă cu studiul disciplinelor etice, au invitat mai mulţi profesori de la Oxford (Marea Britanie) şi Duke University (SUA) pentru a participa la cea de-a doua ediţie a Bucharest – Oxford Workshop in Applied Ethics.

Pentru românii care se raportează la mediul academic folosind doar instrumentarul mass-media în care plagiatul este numitor comun, acest forum internaţional poate părea o întâmplare excepţională. Nu este aşa. Evenimentul, sprijinit de Institutul Cultural Român, reuneşte, pentru a doua oară, cercetătorii din sfera eticii aplicate şi a filosofiei practice din SUA, Marea Britanie şi România, după ce, în urmă cu un an, specialiştii români au fost invitaţi în centrul universitar britanic la un atelier comun similar. Iar colaborarea dintre cele două instituţii de cercetare are o istorie destul de generoasă.

Datoria de a înţelege
Discuţiile din această iarnă au gravitat însă în jurul întrebării „Are nevoie etica aplicată de o filosofie morală mai bună?“. Deşi pare o abordare specifică mai degrabă turnurilor de fildeş în care prejudecăţile îi închid pe filosofi, întrebarea aceasta a fost aplicată, în cadrul fiecăreia dintre prelegeri, la situaţii concrete, din lumea de azi, precum problemele morale ale adopţiei în cazul cuplurilor de acelaşi sex ori moralitatea jocurilor video. Nu e nimic exotic aici. Nu e vorba de nişte discuţii erudite, cu circuit închis, între filosofi cu inclinaţii către sihăstrie sau, în fine, izolaţi de adevăratele noastre probleme. Deşi par îndepărtate de preocupările curente ale multora dintre români, astfel de ateliere sunt extrem de relevante, de fapt, pentru felul în care vom înţelege schimbările inerente de lângă noi. Lumea se schimbă şi, deşi oamenii rămân la fel, poate că înţelegerea transformărilor cărora le sunt martori rămâne ca un soi de datorie. Nu chiar ca datoria morală a lui Immanuel Kant, dar pe-acolo.

Au homosexualii dreptul de a adopta copii?
Un exemplu: în România, subiecte precum drepturile cuplurilor gay par să fie pretextul perfect pentru fiecare discurs provincial caracterizat prin intoleranţă, dacă nu chiar ostilitate activă şi ură. Aşa înţeleg unii oameni. Ce se întâmplă însă atunci când un cuplu format din persoane de acelaşi sex vrea să crească un copil? Ar trebui homosexualii să aibă dreptul de a adopta copii? E mai bine pentru copil să rămână instituţionalizat într-un orfelinat, fără vreun pic de sprijin afectiv, decât să fie integrat într-o familie iubitoare, dar homosexuală? Să reflectăm. Şi insistăm: pot fi internetul şi jocurile video imorale? Până unde poate ajunge realitatea virtuală şi cât de mult ne putem permite să accesăm online vieţile altora? Are nevoie epoca informaţiei de o etică a atenţiei?

„Românii sunt înfometaţi să muncească“
Prelegerile de filosofie practică sunt însă doar partea vizibilă a unei colaborări academice internaţionale în care Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti este angajată de multă vreme. Profesorul australian de origine română Julian Săvulescu (foto), unul dintre cei mai apreciaţi bioeticieni din lume şi directorul Centrului Uehiro pentru Etică Practică de la Universitatea din Oxford, a venit de mai multe ori în România pentru a asista sau pentru a coordona proiecte comune cu universitarii din ţară. „Am început să lucrăm cu românii, fiindcă am constatat de-a lungul timpului că sunt de-a dreptul înfometaţi să muncească şi să obţină rezultate. În plus, sunt foarte dotaţi. În acest mod, tinerii cercetători vor căpăta experienţă într-o varietate de discipline, vor putea evalua impactul noilor tehnologii în societate“, spunea Săvulescu la ultima venire în Bucureşti.

Tot din rândul superstarurilor academice, şi profesorul de filosofie morală Roger Crisp, din cadrul Colegiului St. Anne al Universităţii din Oxford va susţine, în săptămâna care urmează, mai multe conferinţe şi un curs doctoral asupra uneia dintre lucrările fundamentale ale filosofiei din toate timpurile: „Etica nicomahică“ a lui Aristotel. Printre profesorii străini care au ţinut sau vor ţine prelegeri în Bucureşti se numără şi Walter Sinnott-Armstrong (Duke University, SUA), Joshua Shepherd (Oxford), Will Davies (Oxford), Jeff McMahan (Oxford) sau Chris Gyngell  (Oxford). Echipa gazdă este formată, printre alţii, din rectorul Universităţii din Bucureşti, Mircea Dumitru, academicianul Ilie Pârvu, profesorii Adrian Paul Iliescu, Valentin Mureşan, Dorina Pătrunsu şi Emanuel-Mihail Socaciu.

Puteţi participa la dezbateri de etică aplicată în fiecare joi, la Facultatea de Filosofie

Dezbateri săptămânale la Centrul de Etică

Centrul de Cercetare în Etică Aplicată încearcă să creeze o masă critică formată din studenţi şi profesori, care să răspundă diferitelor conflicte de ordin moral, folosindu-şi experienţa obţinută în urma studiului şi cercetării. „Centrul şi membrii săi îşi asumă rolul de a impulsiona dezbaterile şi de a încuraja reflecţia raţională asupra domeniilor din etica aplicată şi filosofie morală“, spun coordonatorii instituţiei. Astfel, de aproape zece ani, Centrul organizează săptămânal sesiuni deschise de dezbateri, unde sunt invitaţi să participe atât studenţii din cadrul Universităţii din Bucureşti, cât şi persoane încă nedeprinse cu exerciţiul dezbaterii. Fiecare întrunire are parte de un lector, un critic şi un moderator. Anul acesta, discuţiile au atins subiecte precum extratereştrii, donarea de organe, stimulii intelectuali sau atribuirea responsabilităţii în organizaţii. Următoarea dezbatere va avea loc în Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti joi, 7 ianuarie 2016, de la ora 18.00, şi va avea tema: „E oportună o lege împotriva defăimării sociale?“.

Profesorul Valentin Mureşan (foto), directorul Centrului spune că dezbaterile de acest fel se vor dovedi utile în special pentru specialiştii din diferite domenii de activitate în care deciziile au o importantă componentă morală. „E timpul ca filosofii moralei să se retragă din rolul pe care şi l-au asumat la începuturi, acela de «experţi» morali care, fără nici o pregătire ştiinţifică sau tehnică suplimentară, pretind că sunt singurii apţi să ofere verdicte morale biologului, medicului sau omului de afaceri. Atunci când vorbim de expertiză în bioetică, în etica afacerilor sau în etica medicală, de pildă când e vorba de predarea eticii medicale personalului mediu din spital sau de formarea unor specialişti în bioetică, mi se pare că profesorul cel mai bun nu e filosoful, ci un medic sau un biolog care a beneficiat de o instruire etică adecvată, mai ales una metodologică“, explică Valentin Mureşan.