Iohannis vrea o nouă lege a Educaţiei până la finalul lui 2017: „Din acest moment, dezbaterile în domeniul viitorului educaţiei sunt deschise”

KLaus Iohannis, Ligia Deca şi Horia Oniţă FOTO Administraţia Prezidenţială

Preşedintele Klaus Iohannis a deschis oficial perioada de dezbateri pentru noua Lege a Educaţiei, pe care o doreşte finalizată până la sfârşitul anului 2017. „Vreau ca împreună să oferim elevilor, studenţilor, profesorilor, părinţilor şi societăţii dovada că în România educaţia şi cercetarea pot fi reformate în mod sustenabil, predictibil şi pe termen lung”, a spus preşedintele, în cadrul unui eveniment de profil găzduit la Cotroceni.

„Din acest moment, dezbaterile în domeniul viitorului educaţiei sunt deschise şi de aceea consider simbolic acest prim eveniment, în care Consiliul Naţional al Elevilor şi partenerii lor ne vor prezenta, de Ziua internaţională a elevilor şi studenţilor, viziunea celor pe care îi reprezintă”, a declarat laus Iohannis în deschiderea evenimentului „Perspectiva elevilor asupra sistemului de învăţământ din România. De asemenea, evenimentul a marcat şi Ziua Internaţională a Elevilor şi Studenţilor, iar printre cei care au luat cuvântul s-au mai numărat consilierul prezidenţial Ligia Deca şi preşedintele ARACIP Şerban Iosifescu.

„Pe parcursul carierei mele didactice, am constatat eu însumi inconstanţa reformelor, lipsa de viziune şi de preocupare pentru încurajarea performanţelor. Ca profesor, am resimţit importanţa reconsolidării statutului dascălilor în societate şi necesitatea de a atrage la catedră oameni bine pregătiţi, motivaţi, pentru care a fi profesor nu este un simplu loc de muncă, ci o vocaţie.

Cred că această comunitate trebuie să îşi recapete respectul, demnitatea şi finanţarea pe care le merită. Profesorii au nevoie de repere clare, de oportunităţi de perfecţionare continuă, de o evaluare axată pe evoluţia efectivă a elevilor. Pentru educaţie şi cercetare este necesar să avem un plan pe termen lung, care să plece de la cei implicaţi direct în actul educaţional – elevii şi dascălii - către decidenţii instituţionali.

Dar deciziile nu pot fi luate în grabă sau sub o presiune de moment. Dimpotrivă, este nevoie ca opţiunile să fie cântărite atent, temeinic şi gradual, într-un termen rezonabil, pentru că schimbările de azi pe mâine au demonstrat că nu trec proba timpului”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, menţionând că îşi doreşte o nouă lege a Educaţiei care să fie concepută fără grabă şi cu dezbatere în care să fie implicaţi toţi actorii societăţii. 

Iohannis vrea un portal de consultare interactivă pentru Legea Educaţiei 

Klaus Iohannis a trasat şi liniile principale ale dezbaterile care vor avea loc în perioada următoare pentru elaborarea noii Legi a educaţiei.

„În primul an vom dezbate principalele opţiuni strategice ale României privind sistemul naţional de educaţie, care vor fi transformate în obiective de ţară şi integrate într-o viziune pe termen lung. Imaginea şi forţa României puternice sunt şi vor fi generate de performanţa sistemului nostru educaţional. Este important ca deciziile şi opţiunile pentru viitor să nu fie gândite numai la Cotroceni sau la Guvern. De aceea, le vom prelua din societate, de la ONG-uri şi experţi, de la şcoli şi universităţi, de la profesori şi elevi, părinţi şi angajatori, de la cetăţeni pur şi simplu. Este o viziune care îşi propune să întrunească la nivelul societăţii un larg consens, care va putea oferi stabilitate, predictibilitate şi ambiţie pentru un viitor mai bun.

În procesul de consultare ne propunem să utilizăm mai multe instrumente, cele mai importante fiind: un portal de consultare interactivă, în care se vor exprima nu numai opţiuni, ci şi argumente, o campanie de comunicare conectată la toate segmentele din societate, dar şi o serie de dezbateri organizate atât de Administraţia Prezidenţială, cât şi de actori din zona educaţiei.

Ne dorim ca pe baza unui set de criterii transparente, orice eveniment cu rezultate relevante să poată fi inclus sub umbrela dezbaterii publice în educaţie, pentru a fructifica întreaga experienţă existentă. Tot acest demers va fi proiectat cât mai flexibil, pentru a permite adaptarea sa permanentă la răspunsul şi nevoile societăţii.

În cea de-a doua etapă îmi doresc ca, pornind de la viziunea societăţii, să fie elaborate de către experţi o strategie şi un plan operaţional, care ulterior vor fi puse din nou în dezbatere publică. Aceste documente ar urma să stea la baza elaborării unui nou cadru legislativ în educaţie, care va reprezenta astfel un instrument de punere în operă a unei viziuni şi a unei strategii asumate, nu un scop în sine.

Demersul nu se opreşte aici. La finalul anului 2017, prin ultima etapă a dezbaterilor, îmi doresc să dăruim României un mix de politici şi un model de guvernanţă pe zona de educaţie şi cercetare, care să răspundă viziunii şi ţintelor naţionale, să asigure atingerea obiectivelor strategice şi implementarea planului operaţional”, a adăugat Iohannis.

Elevii şi studenţii, mulţumiţi de calendarul preşedintelui

Reprezentanţii organizaţiilor de elevi şi studenţi care au participat la eveniment s-au declarat mulţumiţi de viziunea preşedintelui cu privire la modul în care va fi elaborată noua Lege a Educaţiei.

„La dezbaterea de la Palatul Cotroceni, Preşedintele României a lansat un semnal, acela de începere a reformării învăţământului românesc. Educaţia din România are nevoie de o schimbare a paradigmei. De aceea, o dezbatere pentru o noua Lege a Educaţiei trebuie să plece de la principiile care stau la baza sistemului şi să angreneze toţi membrii comunităţii şcolare”, a declarat Alexandru Manda, preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa.

Elevii au solicitat respectarea dreptului de a se implica mai mult în procesul decizional şi mai multe fonduri pentru ameliorarea problemelor din sistemul de învăţământ.

„Elevii nu sunt prezenţi nici când se discută bugetul unităţii de învăţământ, deşi profesorii se aşteaptă ca ei să contribuie la <<fondul şcolii>>. Manifestarea unor idei/opţiuni contrare sau distincte faţă de conducerea sau profesorii şcolii, în desfăşurarea activităţii de reprezentare, implică deseori sancţionarea elevului reprezentant fie prin evaluări subiective la clasă, fie printr-o atitudine punitivă sau a altor măsuri ce îngrădesc libertatea acestora. Legea Educaţiei Naţionale prevede adoptarea unui Statut al Elevului, (articolul 80 alin 2 din LEN), care să cuprindă toate drepturile şi obligaţiile elevului”, a subliniat Horia Oniţă, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.

„M-am bucurat să văd elevii în centrul iniţierii unei dezbateri mai largi pe tema reformei sistemului de educaţie din România. Elevii devin din ce în ce mai mai puţin toleranţi faţă de abuzuri, vor să le fie reglementate clar drepturile şi să aibă mecanismele necesare pentru a reacţiona atunci când sunt încălcate. Asta a fost şi tema dezbaterii pe care am moderat-o. Am văzut multă susţinere din partea celorlalte organizaţii din societatea civilă şi a factorilor de decizie care au luat cuvântul, sper ca toate să se traducă în măsuri concrete şi, pe termen lung, într-o calitate mai bună a vieţii democratice din România”, a declarat Mihai Dragoş, preşedintele Consiliului Tineretului din România.