INTERVIU Povestea indiencei care îi ajută pe copiii români să treacă Bac-ul

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ritu Cazacu lucrează de aproape
15 ani în România şi vorbeşte limba română fluent. FOTO Radu Chindriş
Ritu Cazacu lucrează de aproape 15 ani în România şi vorbeşte limba română fluent. FOTO Radu Chindriş

După ce a văzut rezultatele dezastruoase de la Bac, în urma introducerii camerelor de supraveghere, indianca Ritu Cazacu a deschis un centru privat de pregătire, care anul acesta s-a „lăudat“ cu o rată de promovare de 98% în rândul elevilor săi.

A venit în 1999 în România cu soţul său, un român pe care l-a cunoscut în India, şi, deşi nu intenţiona să stea mult timp la noi, Ritu Cazacu (42 de ani) a decis să rămână aici. Are în spate peste 20 de ani de experienţă lucrând pentru multinaţionale din domeniul marketing şi vânzări, atât în New Delhi, oraşul său natal, cât şi în Bucureşti, unde locuieşte de mai bine de 15 ani.

În 2009, după 10 ani de şedere aici, indianca a decis să se reprofileze, alegând educaţia, un domeniu care i s-a părut atunci că şchioapătă în România: a început să gândească un sistem de pregătire personalizată a elevilor, iar în 2011 şi-a deschis în Capitală propria afacere, un centru privat de pregătire pentru Bacalaureat. „Weekend Adevărul“ a stat de vorbă cu Ritu Cazacu, care ne-a povestit despre viaţa ei din România, diferenţele dintre India şi ţara în care locuieşte acum, dar şi de ce vrea să schimbe ceva în sistemul de educaţie de la noi.

Ritu Cazacu s-a căsătorit în 1996 cu un român pe care l-a cunoscut în India, cu care are trei copii: două fete (de 16, respectiv 3 ani şi jumătate) şi un băiat (12 ani). În 1999, s-a mutat cu soţul în România, însă a ales să-şi lase copiii în India.

Ritu spune că alegerea a fost simplă: ori îşi lăsa copiii să crească aici sub supravegherea unei bone, ori îi lăsa cu familia în India. „Decât să am copiii lângă mine ştiind că nu pot petrece destul timp cu ei să le dau toată atenţia de care au nevoie, am preferat să îi las cu familia mea, care are grijă de ei full-time şi le asigură o educaţie foarte bună. Am vrut să aibă contact şi cu sistemul şi cultura indiană, de asta mi s-a părut o variantă foarte potrivită pentru ei“, a explicat Cazacu alegerea ţării natale, unde educaţia este dezvoltată pe modelul britanic.

Mai departe, ea ne-a povestit despre impresia pe care i-a lăsat-o România şi cum a decis să se implice în sistemul de învăţământ de aici, după ce a văzut rezultatele dezastruoase de la Bac, care au determinat-o
să-şi înceapă propria afacere în domeniul educaţiei private.

„Weekend Adevărul“: Când a fost prima vizită în România?

Ritu Cazacu: Am venit aici prima dată în 1999, deci acum aproape 15 ani, la invitaţia soţului meu. Intenţia noastră a fost să stăm aici doar câţiva ani, dar treptat am prelungit. Până să vin în România am trăit în New Delhi, care este un oraş mult mai mare şi mai aglomerat decât Bucureştiul, iar industria în care lucram, vânzări şi marketing, era mult mai dezvoltată decât aici. Când am ajuns, m-am întrebat ce voi face dacă rămân aici? Am avut noroc că firma la care lucram în Delhi avea birou şi în România, aşa că m-am angajat la trei luni după ce am venit în ţară. Prima impresie a fost că oamenii sunt deschişi şi prietenoşi. Am fost surprinsă plăcut să descopăr că sunt fascinaţi de cultura indiană, de filmele indiene. Am simţit de-a lungul anilor că România este o ţară din ce în ce mai globală, adaptându-se culturii lumii. Însă în ceea ce priveşte educaţia şi sistemul şcolar, cred că ţara se află într-un trend negativ.

indianca ritu cazacu meditatii bac foto

Cât timp v-a luat să învăţaţi limba română?

Nici nu mai ştiu, dar foarte repede, fiindcă după două luni puteam deja să vorbesc, nu corect, dar mă descurcam. Cum am învăţat? Mă uitam la filme englezeşti cu subtitrare în limba română. Ascultând în engleză şi citind în română. De asemenea, am încercat să citesc ziare şi reviste şi vorbeam, nu conta că vorbeam greşit, important era să vorbesc. Am talent pentru limbi străine şi nu mi-a fost greu, în India am făcut Şcoala Britanică, cunosc foarte bine engleza, hindi, am învăţat germană şi, desigur, limba română.

De ce v-aţi lăsat copiii în grijă la familia din India?

De peste 10 ani, aveam un program de muncă extrem de solicitant şi am simţit că ar fi dificil să le ofer copiilor îndrumarea de care aveau nevoie. A fost o decizie de familie aceea că ei pot evolua mai bine în acest fel. Dincolo de aceasta, am foarte mare încredere în sistemul de educaţie indian, care este extrem de competitiv şi orientat spre carieră.

„La profesori este cheia educaţiei”

Cum este sistemul de educaţie din India?

Eu am făcut Şcoala Britanică acolo şi vă pot spune că sistemul de educaţie din India are la bază sistemul britanic. Asta înseamnă că în loc de examenul de Bacalaureat care se dă în România, clasa a XII-a în India se termină cu sistemul de examinare A Levels, folosit în Marea Britanie. La A Levels, copiii îşi aleg trei materii pe care le aprofundează timp de doi ani (echivalentul claselor a XI-a şi a XII-a la liceu), din care dau acest examen naţional obligatoriu pentru admiterea la universitate. Pe lângă sistemul A Levels, există şi opţiunea Bacalaureatului Internaţional, un examen recunoscut peste tot în lume.

Cum vi se pare sistemul educaţional din România?

Consider că adevărata educaţie este făcută în primii şapte ani, iar în România lucrurile trebuie să se schimbe încă de la grădiniţă şi, cel mai important, schimbarea trebuie să fie la nivelul cadrelor didactice fiindcă dacă avem aceiaşi profesori care menţin sistemul de acum, nu rezolvăm nimic. Dacă ne uităm la Finlanda, care are cel mai performant sistem de educaţie, observăm că reforma lor a început cu profesorii, cu pregătirea lor. La profesori este cheia educaţiei.

Cum aţi ajuns să vă implicaţi în mediul educaţional din România?

Lucrasem mai mult de 20 de ani în marketing şi vânzări şi eram în căutarea unei noi provocări, unei noi direcţii. În 2011, după ce am absolvit un master în administrarea afacerilor (MBA) de la City University (n.r. – din Bucureşti), am decis să pun în practică tot ceea ce învăţasem, ca antreprenor. Timp de aproape un an înainte am studiat diferite oportunităţi şi direcţii de business şi am decis în final pentru domeniul educaţiei. Sunt absolut convinsă că investiţia în educaţie este una de viitor.

„Orientarea în carieră lipseşte din sistem“

La Centrul privat de pregătire pentru Bac, deschis de indianca Ritu Cazacu în Capitală, în 2011, predau 13 profesori de la licee de top, precum Liceul german „Goethe“ sau „C. A. Rosseti“, sau profesori universitari de la Politehnică şi Academia de Studii Economice (ASE).

Şedinţele costă 50 de lei, iar cei care aleg pachetul complet plătesc de la 2.100 de lei, pentru o materie, până la 5.600 de lei, pentru trei materii, sume ce pot fi achitate şi în rate. Prima promoţie de elevi ai centrului, în jur de 30, care a dat examenul maturităţii vara aceasta, a înregistrat o rată de promovare de invidiat, susţine indianca: 98% au trecut Bac-ul.

Pe lângă meditaţii, elevii înscrişi mai fac ore de consiliere profesională, dar şi de nutriţie, fiindcă, spune Cazacu, efortul depus pentru învăţarea şi trecerea cu succes a unui examen necesită şi o disciplină a corpului. De asemenea, trei consilieri în carieră îi ajută să se autocunoască, să identifice domeniul profesional potrivit personalităţii lor, să descopere care sunt blocajele şi să stabilească ce vor să facă în carieră şi cum se poate ajunge acolo. Iar cei care vor să meargă mai departe la o facultate pot face şi meditaţii pentru admiterea la Facultatea de Medicină, la Drept şi la ASE, preţul unei şedinţe fiind între 70 şi 75 de lei.

De unde ideea Centrului de pregătire pentru Bac?

Când am văzut rezultatele dezastruoase de la Bac în primul an când au fost introduse camerele video, în 2011, nu înţelegeam de ce nu vine nimeni cu soluţii. M-am gândit că soluţia poate trebuie să vină din sistemul privat şi am încercat prima dată într-o formulă pilot, pornind de la ideea că ţelul nu este neapărat ca aceşti copii să ia Bac-ul, ci să ajungă să fie pe picioarele lor, să aibă o carieră. Proiectul a început în 2011, în prima fază l-am gândit atent, nu am vrut să mă arunc. Mai întâi am vizitat şcoli şi licee din Bucureşti şi din ţară şi am vorbit cu elevi de clasele a

XI-a şi a XII-a. Le-am pus trei întrebări: dacă ştiu ce vor să facă după Bac?; dacă au decis, cum au ajuns la această concluzie?; şi unde se văd în cinci ani? La prima întrebare, mai mult de jumătate de clasă a răspuns cu „nu ştiu, o să văd după ce trec de Bac“.

indianca ritu cazacu meditatii bac

La a doua întrebare au zis că părinţii lor au decis pentru ei sau că mai au un frate sau o soră la universitatea respectivă şi părinţii le-au zis să dea admiterea tot acolo. În sfârşit, la a treia întrebare, copiii mi-au spus că în cinci ani vor să fie bogaţi. Le-am zis atunci că a fi înstărit este rezultatul unei munci şi i-am întrebat încă o dată ce vor să facă pentru a ajunge în punctul acela. Mi-au răspuns dând din umeri cu „ceva“. Ceea ce lipseşte, din punctul meu de vedere, din sistem este orientarea în carieră. Un copil face o şcoală pentru a avea o carieră, acesta este obiectivul adevărat, dar ei nu văd decât
Bac-ul ca obiectiv.

Ce condiţii trebuie să îndeplinească elevii?

În primul rând, le dăm un test de evaluare şi aflăm care este nivelul real al copilului. Am avut cazuri de elevi care veneau la noi cu nota 8-9 la şcoală şi când au dat testul nu au fost în stare să ia nota 3. Spre exemplu, am avut un copil care avea probleme mari la matematică fiindcă undeva, în clasele a VI-a sau a VII-a, a pierdut nişte noţiuni elementare de matematică şi a fost lăsat să treacă mai departe până într-a XII-a. Cel mai grav caz a fost al unui elev care nu ştia unde să pună zecimale, un blocaj care i s-a întâmplat în clasa a IV-a. (...) A făcut meditaţii la noi pentru matematică, română şi la biologie, unde picase în prima sesiune şi a luat cu 7,5 toate cele trei examene a doua oară. În general, acceptăm elevi oricând în timpul anului, dar dacă vin în luna mai şi iau mai puţin de 6 la testul de evaluare, îi refuzăm fiindcă este nevoie de timp să-i ridicăm la un alt nivel. De asemenea, chiar dacă elevul este de nota 6, din cauza emoţiilor, nivelul scade un pic la examen şi, dacă vrem să ştim sigur că ia Bac-ul, atunci trebuie să îl aducem la nota 7 cel puţin.

Curriculum Vitae

  • Numele: Ritu Cazacu
  • Data şi locul naşterii:
  • 8 iulie 1971, New Delhi, India
  • Starea civilă: Căsătorită, 3 copii
  • Studiile şi cariera:
  • Master în Business Administration (MBA) în Finanţe la City University din Bucureşti. Are o experienţă de peste 15 ani lucrând în vânzări şi marketing în multinaţionale.
  • Locuieşte în: Bucureşti

Cum se vor pregăti elevii pentru Bacalaureat şi Capacitate 2014

Elevii din anii terminali de la gimnaziu şi liceu vor începe pregătirea pentru examenele naţionale după terminarea semestrului al II-lea, în cadrul unor clase de pregătire pentru examenele naţionale, se arată într-o notă a Ministerului Educaţiei. În plus, aceste ore suplimentare vor putea fi folosite de profesorii care nu şi-au completat normele didactice.

Un centru privat din Capitală legalizează meditaţiile pentru Bac şi facultate

Elevii care vor să se pregătească din timp pentru Evaluarea Naţională, Bacalaureat şi pentru admiterea la facultate şi caută o alternativă la meditaţiile clasice pot face pregătire cu profesori de la colegii din Bucureşti cum ar fi „Goethe”, „C. A. Rosseti” sau cu profesori de la Universitatea Politehnică şi ai Academiei de Studii din Bucureşti la un centru privat din Capitală – „Centru Pregătire Bac” (CPB).

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite