Impactul generaţiei fără Bac asupra facultăţilor

Foto: Arhivă

La examenul de maturitate din acest an s-a înscris cel mai mic număr de absolvenţi din 1990 încoace. Experţii în educaţie se aşteaptă la o nouă scădere a nivelului în învăţământul superior.

Aproape 40.000 de absolvenţi de liceu au preferat să nu se înscrie la examenul de Bacalaureat care începe în câteva zile. Este cel mai mare număr de elevi care au preferat să evite testarea din 1990 încoace. Scăderea a fost catalogată de actualul ministru al Educaţiei, Sorin Câmpeanu ”de-a dreptul dramatică”. 

Riscăm cele mai slabe rezultate

Conf.dr. Claudiu Tufiş, cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, apreciază că anul acesta nu doar că avem cei mai puţini elevi înscrişi la examenul de Bacalaureat, dar, cel mai probabil, vom avea şi cele mai slabe rezultate. ”Cei 40.000 de elevi care nu s-au înscris la Bacalaureat înseamnă cam 26% din întreaga cohortă. Deci, unu din patru elevi nici măcar nu se prezintă, la care se se va adăuga o rată de 40% care nu vor lua examenul. Deci, practic vorm avea dintr-o cohortă de 150.000 de elevi, 40.000 neînscrişi, vor trece Bac-ul doar vreo 70.000. Acesta va însemna mai puţin de jumătate din toţi elevii clasei a XII-a”, a subliniat universitarul. 

Multe locuri în universităţi riscă să rămână neocupate, plus că este de aşteptat ca nivelul să sufere o nouă scădere, în condiţiile în care şi aşa s-a atins un prag critic, atrag atenţia experţii.

Mihai Maci, lector la Universitatea din Oradea, spune că domnia sa are la facultate şi studenţi care citesc silabisind. Este silit să-i treacă de pe un an pe altul, adaugă universitarul, pentru că, la mijloc este un şantaj psihologic: ”Funcţionează în felul următor: dacă am o astfel de loază şi aceasta este unul din cei 20 - numărul magic pe care ni-l cere ministerul ca să avem un an – pot să-l cad, dar se desfiinţează anul. Şi cu ceilalţi 19 ce fac? Şi atunci, judecăm nu în logica binelui, ci în logica celui mai mic rău. Adică, îl chem în sesiune, îl cad, îl pun să mai înveţe ceva şi apoi îi dau un 5. Sigur, pot să nu-l bag în licenţă, pentru că acolo nu mai condiţionează nimeni. Dar, cu anii, aşa funcţionează lucrurile”, explică Mihai Maci. Plus că, finanţarea se face şi la universitate per capita. 

La facultate, cu nivel de clasa a VI-a

Mihai Maci mai spune că ar fi nevoie de reintroducerea testărilor la admiterea în învăţământul superior: ”Eu i-aş testa minimal, nu mă înteresează cunoştinţe de specialitate pentru că nu au, pe mine mă înteresează scris, citit, cultură generală şi pe baza lor să pot face o medie. Mai fac câteodată pentru uzul meu personal. Nivelul lor – fără nicio supărare – la intrarea în facultate – este undeva la nivelul clasei a VI-a de pe vremea noastră”, atrage atenţia universitarul. 

Dacă vrem să ieşim din acest cerc vicios, adaugă expertul în educaţie Mihai Maci, trebuie să se insiste pe abilităţile şi cunoştinţele căpătate de elevi în clasele I-IV. ”Elevul care termină clasele primare trebuie să ştie câteva lucruri elementare: să citească clar, fără să silabisească, să scrie citeţ şi coerent - nu ca la televizor unde stai şi asculţi cu zecile de minute aşteptând să vină verbul, să se lege discuţia într-o formă sau alta – şi să fie capabil să socotească până la 500, pentru că aceasta este valoarea maximă a monedei naţionale. Nu trebuie mai mult. Să vezi dacă elevul e capabil să stea câteva ore la masă, are o pasiune, o curiozitate, aceste lucruri ar trebui să urmărim. Nu să urmăresc dacă ştie să facă nu ştiu ce tip de fracţii. Dacă urmăresc clar aceste lucruri la clasa a IV-a, la clasa a VI-a pot pune un alt standard, la clasa a VIII-a un altul şi tot aşa. Dar, la noi standardele se pun după nişte criterii psihopedagogice care sunt valabile nu ştiu unde, dar noi nu ne uităm la materia noastră primă. Noi cu ce lucrăm?”, subliniază Mihai Maci. 

Am ratat top 1.000 de universităţi

Niciuna dintre universităţile româneşti nu mai este prezentă în prestigiosul QS World University Ranking – ediţia 2022, cel mai nou clasament al instituţiilor de învăţământ superior, publicat la 9 iunie.

Anul trecut, două universităţi – cele mai mari din România – se clasau peste pragul de 1.000, este vorba despre Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea din Bucureşti. Acum, aceste au coborât în grupa 1.001-1.200. În aceeaşi grupă se află şi Universitatea de Vest din Timişoara.