Franţa are ambiţii universitare mondiale

Universitatea Sorbona funcţionează încă din 1253

Autorităţile franceze au demarat un proces de înnoire a sistemului universitar din Hexagon, menit să-l transforme, în următorii ani, în ţintă a studenţilor din toată lumea. „Reformă“ – este cuvântul cel mai des auzit în ultimul timp în universităţile din Franţa.

Iar dacă acest cuvânt poate însemna tăieri de posturi şi de fonduri în multe ţări europene lovite de criza economică, aici e vorba de 35 de miliarde de euro, care vor fi cheltuite, până în 2014, pentru ca instituţii cu o tradiţie de sute de ani, precum Sorbona, care funcţionează de la mijlocul secolului al XIII-lea, să fie cât mai primitoare cu studenţii secolului XXI.

Pe scurt, totul se schimbă şi se înnoieşte: noi amfiteatre, săli de sport, tehnologie de cercetare de ultimă generaţie, noi cămine, a căror construcţie a început deja. Sistemul educaţional francez este în general, greu de înţeles pentru străini, dar şi acest lucru urmează să se schimbe. Cele 85 de „universités"şi peste 200 de Grandes Écoles împrăştiate pe tot teritoriul Franţei urmează să se concentreze în, probabil, 30 de mari centre universitare. Iar când spun „mari", oficialii francezi au în minte sensul mondial al cuvântului.

Franţa e, în prezent, potrivit oficialilor de la Paris, a treia putere mondială în materie de învăţământ, după SUA şi Marea Britanie, cu peste 280.000 de studenţi străini care vin din toată lumea, în fiecare an. Dar ambiţiile Parisului sunt mai îndrăzneţe. Potrivit lui Edouard Husson, vice-cancelar al viitoarei mari universităţi Paris-Sorbonne, „Franţa vrea să atragă cei mai buni studenţi străini din toată lumea. Pentru toate programele sale de învăţământ, de la nivelul de licenţă, până la doctorate şi şcoli post-doctorale".

Susţinere politică pentru modernizare

Laurent Wauquiez, ministru pentru Educaţie Superioară  Foto: AFP

„Atenţie! Franţa vrea să se întoarcă în prima linie a lumii universitare şi vrea să revină în prima linie a cercetării mondiale!", declamă Laurent Wauquiez, ministru pentru Educaţia Superioară din Franţa (sistemul francez presupune un „Minister al Educaţiei" care gestionează sistemul preuniversitar şi un „Minister al Educaţiei Superioare şi Cercetării). Potrivit oficialului francez, cei vizaţi sunt cei mai buni tineri din  Asia, din America de Sud sau chiar din lumea întreagă... Principalele puncte de atracţie ar urma să fie noii poli universitari, care se prefigurează la Paris, la Bordeaux, la Strasbourg.

Sumele uriaşe alocate „reformei" despre care se vorbeşte în Hexagon începând din 2007 sunt cheltuite pentru noile centre de studiu, construite după concepte complet noi. Marile amfiteatre urmează să fie înlocuite cu săli mult mai mici care vor încuraja dialogul: cursul, înregistrat în format video a fost deja urmărit, prin internet, de către studentul care-şi poate adresa întrebările şi poate discuta toate informaţiile în detaliu cu profesorul, atunci când se întâlnesc.

Reforma franceză promite de asemenea noi laboratoare, unde cercetarea teoretică poate fi pusă în practică, dar şi locuinţe pentru studenţi, ridicate, de asemenea, după un nou concept (nu separat de oraş, ci clădiri şi parcuri apropiate de clădirile universitare propriu-zise, dar mai integrate în viaţa oraşului, cu mici afaceri la parter, precum un mic magazin sau o curăţătorie de haine).

Atuul francez: calificarea multiplă

În lumea de azi, o singură meserie nu mai e de ajuns astfel că viitoarele mari universităţi din Franţa sunt gata să asigure specializări complementare (inginerie şi finanţe, de exemplu). Tot pentru a atrage cât mai mulţi studenţi străini, multe cursuri sunt predate deja în limba engleză, în timp ce altele sunt realizate (şi recunoscute), în baza unor parteneriate bilaterale încheiate de universităţile franceze, împreună cu alte universităţi din toată lumea, începând din China şi până în America de Sud.

Una peste alta, admit ambiţioşii responsabili ai transformării universitare din Franţa, obiectivul general este ca Franţa să aibă, în câţiva ani, cel puţin patru-cinci mari universităţi în primele 30 sau 40 ale lumii, conform Topului Shanghai. Mai departe, pe termen mai lung, Franţa vrea să crească numărul de studenţi străini de la 15% - cât reprezintă ei în prezent - până la cel puţin 50% în următorii 5-6 ani.

La rândul lor, „tinerii francezi vor fi încurajaţi să meargă la studii în străinătate", anunţă Laurent Wauquiez, ministrul responsabil cu Educaţia Superioară. În general, „Franţa se pregăteşte să redevină un lider în educaţia mondială, să revină în linia întâi a cercetării universitare la nivel mondial". „Toate acestea", mai promite ministrul Wauquiez, „nu reprezintă un slogan electoral". Chiar dacă până la următoarele alegeri din Hexagon a mai rămas mai puţin de un an.

"Franţa se pregăteşte să redevină un lider în educaţia mondială, să revină în linia întâi a cercetării universitare la nivel mondial."
Laurent Wauquiez
ministrul pentru Educaţia Superioară din Franţa

"Franţa vrea să atragă cei mai buni studenţi străini din toată lumea. Pentru toate programele sale de învăţământ."
Edouard Husson
vice-cancelar al Universităţii Paris-Sorbonne

35 de miliarde de euro cheltuieşte Guvernul francez pentru reforma universitară.

Francezii se uită la topurile internaţionale

Dacă românii se plâng că nu au nicio universitate în vreun Top mondial şi critică aşa-zisele „criterii nedrepte" care ar defavoriza instituţiile autohtone, francezii iau aceste clasamente în serios. Ei sunt îngrijoraţi că instituţia naţională de învăţământ superior cel mai bine clasată e abia pe locul 40 în Top Shanghai.

O parte din cursurile de la Sorbona se ţin în clădiri istorice  Foto: reuters

Presa franceză analizează pe larg modul în care sunt evaluate instituţiile de învăţământ superior naţionale, precum şi modul în care acestea evoluează de la un an la altul. Ziarul „Le Monde" remarca recent că aceste clasamente sunt extrem de diferite între ele. „Topul Shanghai ne-a obişnuit cu o evoluţie progresivă a rangului fiecărei instituţii, în timp ce ierarhia publicată de «Times Higher Education» (THE) pe 6 octombrie este mult volatilă. Nu mai înţelegem nimic!", se plângea, zilele trecute Philippe Jacqué, un jurnalist cu o reputaţie solidă în chestiuni de educaţie.

Schimbări majore în clasamente

Clasamentul care a stârnit nedumerirea presei franceze plasează Caltech (California Institute of Technology) în acest an pe primul loc la nivel mondial, în faţa mai titratelor Harvard şi Stanford. „Este pentru prima dată când Harvard ratează primul loc al ierarhiei THE în cei opt ani de când aceasta există", constată „Le Monde". Ziarul nu uită să precizeze că cinci instituţii franceze se găsesc în Top THE 200, „L'Ecole normale supérieure de Paris" fiind prima, pe locul 59, cu 17 locuri mai jos decât anul trecut.

Tot în retragere, cu 24 de poziţii, bate şi „L'Ecole Polytechnique", până pe 63, în timp ce „L'Ecole normale supérieure" din Lyon pierde 41 de locuri, până la 141. În schimb, Universitatea „Pierre-et-Marie-Curie" face un salt de 56 de poziţii de la 140 la 84, iar „Paris-Diderot" intră pentru prima dată în prima jumătate a clasamentului, pe poziţia 169.

România nu poate afişa nici măcar o universitate în primele 400 ale lumii, câte instituţii ierarhizează „Times Higher Education".